Susținere online masivă pentru medicii Marian Gașpar și Florian Robe. Care sunt explicațiile pentru sprijinul arătat doctorilor urmăriți penal

Lume medicală a fost zguduită recent de două scandaluri în care medici cu reputație sunt acuzați de fapte grave, precum tentativă de omor și cruzime, într-un caz, și luare de mită în celălalt. Imediat, după izbucnirea scandalurilor fiecare dintre cei doi medici au beneficiat de susținere din partea unor foști pacienți, care refuză să ia în calcul posibilitatea ca acuzele să se dovedească a fi adevărate.

Eliberarea lui Gașpar, cerută ca să opereze în continuare

Pe 27 septembrie, medicul cardiolog Marian Gașpar a fost reținut de către polițiști pentru luare de mită în formă continuată. Ulterior, instanța a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. Gașpar este un medic foarte cunoscut în Timișoara, el fiind șeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară de la la Institutul de Boli Cardiovasculare.

Imediat după reținerea sa, pacienți ai medicului sau rude ale acestora au cerut eliberarea lui Gașpar. Astfel, a apărut o petiție online intitulată „Vă implor în numele mamei mele care nu a mai apucat sa fie salvată de dl. profesor Gașpar Marian să solicităm eliberarea d-lui profesor să-i salveze macar pe ceilalți pacienți”, petiție care a fost semnată de 79 de persoane.

„Sunt o fată care tocmai și-a pierdut mama care a sperat într-o șansă la viață până domnul profesor Gașpar Marian să fie arestat. Mama mea urma sa fie operată de dl Gașpar Marian în data de 27 septembrie când totul s-a năruit și din păcate ea nu a mai fost operată domnul profesor Gașpar Marian fiind reținut în acea zi. Mama, odată ce a aflat că dl profesor Gașpar Marian nu o operează, a intrat în stop cardiorespirator. Acest lucru s-ar mușamalizat de către cei care erau să-l aresteze pe dl profesor. Am urlat și le-am zis că în timp ce ei caută disperați să-l rețină pe domnul profesor mama a decedat și alții pe lângă ea. Vă implor în memoria mamei mele, cereți eliberarea d-lui profesor Gașpar Marian care nu doar nouă, dar și altor pacienți din salon cu mami, nu ne-a acceptat plicul, deși noi am insistat”, se spune în petiția menționată.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

De asemenea, Ziua de Vest a publicat mesajul unui pacient care aștepta și el să fie operat de către Marian Gașpar și care spunea că și-a pierdut speranța de a supraviețui după arestarea acestuia.

„Dumneavoastră domnule profesor Gașpar, când alții m-au trimis acasă să îmi aștept sfârșitul, ați avut curajul acela nebun de care eu m-am legat al dracului de tare, de a spune că mă operați și nu mi-ați spus că o pot mierli. Acum domnule profesor Gașpar, simt că vine sfârșitul pentru că echipa d-voastră nu are curajul ăla nebun sa opereze un obez cu multe complicații”, se spune în scrisoarea pacientului.

Grupul mamelor de susținere a lui Florian Robe

Aceeași reacție a avut loc și după ce medicul ginecolog Florian Robe, de la Maternitatea Polizu, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de omor. Potrivit afirmațiilor avocatului uneia dintre pacientele lui Robe, acesta ar fi lăsat copii născuți prematur să moară.

Ca și în cazul lui Gașpar, a apărut imediat o petiție online, intitulată „Susținem Dr. Florian Robe – OPRIȚI LINȘAJUL MEDIATIC!!!”, petiție semnată de 470 de persoane. „Este INADMISIBIL ca dnului. doctor să îi fie aduse asemenea acuze (…) în spațiul public fără nici o dovadă,  fără o decizie a justiției, ci doar în baza unor afirmații menite să șocheze audiența. Credem cu tărie că domnul doctor nu se face responsabil de aceste fapte și că ceea ce s-a spus în media la adresa dânsului reprezintă o mare nedreptate. O încercare perfidă de denigrare a imaginii și a carierei domnului doctor Florian Robe”, se spune în petiție.

Digisport.ro

A văzut cum a apărut în public la Miami și a întrebat-o direct: ”Ești bolnavă?”. Răspunsul dat imediat de model

Totodată, a apărut un grup de Facebook „Susțin dr. Florian Robe!”, cu 1.900 de membri și mai mult de zece postări pe zi, în marea lor majoritate mesaje de susținere din partea unor femei care au născut asistate de medicul de la Polizu și care au postat imagini alături de copiii lor.

„Mulțumesc celor care au avut inițiativa de a crea acest grup minunat în care s-a sunat alarma armatei mamelor pentru a susține un om extraordinar!”, a scris una dintre ele. „Un om cu suflet mare, care întotdeauna acordă atenția și ajutorul maxim tuturor pacienților! Multă sănătate și putere în aceste momente, avem cea mai mare încredere în dumneavoastră”, este mesajul alteia. Pe 14 octombrie, câteva zeci de foste paciente ale lui Robe au manifestat în favoarea acestuia, în fața maternității.

Psihologul Keren Rosner: „Este o relație emoțională pentru că ai depins de un medic”

Doi experți consultați de FANATIK, un psiholog și un sociolog, au explicat relația complicată pe care o au românii cu medicii care îi tratează și modul în care apar fie susținători fervenți, fie contestatari înverșunați ai medicilor atunci când aceștia ajung în mijlocul unor controverse legate de modul în care își fac meseria.

„Probabil sunt persoane care au fost pacienții medicilor respectivi și care, profesional, ar putea să fie foarte buni și apreciați. Atunci o persoană care are o experiență pozitivă cu un medic care este la un moment dat acuzat, simte nevoia să-l apere (…) Este o reacție emoțională. Faptul că ai depins de un medic care a fost bun, implicat sau cu care ai avut o relație bună, sigur că simți nevoie să-i iei apărarea, uneori întregii bresle”, a declarat psihologul Keren Rosner.

Acest gen de atașament personale față de medicul care ți-a salvat anterior viața poate subzista și în circumstanțele în care medicul este acuzat de luare de mită. „Faptul că un medic a fost prins că a luat niște bani este o practică. Nu mai este atât de generală ca înainte, dar încă se practică lucrul ăsta. Multe persoane consideră că recompensa medicului pentru un serviciu foarte important, care uneori face diferența între viață și moarte, este ceva normal, ceva dezirabil. Nu este de blamat”, crede Keren Rosner.

Însă aceasta crede că susținerea publică față de un medic care intră în vizorul procurorilor poate varia și în funcție de circumstanțe, ea dând exemplul lui Florian Robe, în cazul căruia ar fi elemente care pot genera rețineri în ce privește acuzațiile care i s-au adus. „Persoana (care l-a acuzat – n.red.) nu a reacționat imediat. După niște ani să începi să acuzi un medic, 3-4 ani, este foarte mult și asta creează suspiciuni. Dacă relațiile tale cu medicul respectiv au fost bune, ai tendința să crezi că acuzațiile au fost subiective, exagerate. În cazul medicului de la Polizu, este foarte interesant pentru că este cuvântul medicului contra cuvântului unei asistente. Ceilalați angajați unde erau? N-au observat, n-au intervenit?”, se întreabă psihologul.

Medicina, o breaslă predispusă la controverse

Pentru sociologul Alfred Bulai, breasla medicilor, prin natura ei, generează dispute. „Ideea de malpraxis e ușor aplicabilă și doar lor li se aplică. Teoretic există un cost al faptului că medicii lucreză doar cu oameni cu probleme astfel că există o problemă des întâlnită, naturală a populației de a blama actul medical. Acum există și avocați și alt model cultural în care oamenii sunt dați în judecată pentru malpraxis, iar în Occident se câștigă procese”, a menționat Alfred Bulai.

Controversele sunt amplificate și mai mult prin faptul că, în multe cazuri, este greu de stabilit dacă este vorba de malpraxis sau nu. Iar medicii care ajung în mijlocul acestor controverse sunt deseori printre cei mai bine cotați din punct de vedere profesional tocmai pentru că la ei ajung cazurile cele mai dificile, cu pacienți care deseori au viețile în pericol.

„Sunt situații în care ne aflăm la limita culpabilității. Nu vorbim atunci când cineva uită foarfeca în tine, dar în alte cazuri este discutabil. Uneori, organismul pur și simplu nu supraviețuiește. E ca la un meci de fotbal: pentru mine unul a jucat prost, pentru alții jucătorul chiar s-a zbătut, iar alții dau vina pe arbitru. Zona asta este una gri”, crede sociologul.

Tocmai această marjă de eroare îi poate face pe unii pacienți mai îngăduitori cu erorile medicale. „Ca jurnalist, toate articolele dumneavoastră au fost la fel? Unele au fost proaste, altele au fost foarte bune. Evident că o parte din publicul dumneavoastră personal ține minte articolele bune și care chiar sunt indulgenți cu un articol mai slab. La fel este și în actul medical, până la o anumită limită. Pe de altă parte, dacă ai încredere foarte mare într-un doctor, chiar dacă nu te face bine, dai vina pe alte chestii, nu neapărat pe doctor”, a exemplificat Alfred Bulai.

În ce privește îngăduința față de medicii care iau mită, Bulai crede că este explicabilă tocmai prin contribuția majoră pe care o au pacienții la acest fenomen. Pentru acești, mita este deseori un mijloc prin care vor să se asigure că vor beneficia de asistență medicală de calitate, indiferent dacă medicul cere mită sau nu. „În luarea de mită, de obicei, sunt implicați cetățenii în mod activ, adică sunt cei care au dat mită și au vrut să dea mită (…) Foarte mulți oameni dau pentru că vor să aibă un tratament mai bun, atenție mai mare pentru că nu este vorba numai de ceea ce cer doctorii, ci și de primesc doctorii fără să ceară. Pe de altă parte, sunt doctori, mai ales tineri, care refuză orice atenție, așa cum există și golăneală, oameni care pe față cer bani”, a conchis Bulai.