News

Ce ar însemna pentru Ucraina începerea aderării la Uniunea Europeană. „Există o presiune publică uriașă în acest moment. O șansă unică și pentru Republica Moldova”

Parlamentul European a votat marți o rezoluție prin care susține începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina pe fondul unei presiuni publice uriașe.
02.03.2022 | 10:26
Ce ar insemna pentru Ucraina inceperea aderarii la Uniunea Europeana Exista o presiune publica uriasa in acest moment O sansa unica si pentru Republica Moldova
Ucraina cere un proces rapid de aderare la Uniunea Europeană în contextul războiului declanșat de Rusia. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Parlamentul European a votat marți o rezoluție prin care susține începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina, țară ce suferă în acest moment efectele unei invazii militare declanșate de către Vladimir Putin.

Aderarea la UE, nu doar un gest simbolic

Votul Parlamentului European vine în contextul unei presiuni imense din partea publicului, în contextul în care zilele trecute marile orașe europene au asistat la manifestații uriașe de susținere a Ucrainei. Doar la Berlin numărul celor care au ieșit în stradă să condamne agresiunea Rusiei a fost de câteva sute de mii.

ADVERTISEMENT

În plus, votul parlamentarilor europeni a venit după ce chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ținut un emoționant discurs în care a spus că UE va fi mai puternică cu Ucraina. Ne batem pentru supraviețuire. Aceasta este motivația noastră, dar, de asemenea, ne batem pentru a fi egali în Europa. UE va fi mai puternică cu Ucraina. Ne-am dovedit puterea. Dovediți că nu ne veți lăsa baltă. Dovediți ca sunteți într-adevăr europeni și lăsați lumina sa câștige în fața întunericului”, a spus liderul de la Kiev.

După discursul lui Zelenski, aplaudat în picioare de oficialii europeni, Charles Michel, președintele Consiliului European, le-a spus eurodeputaților: „Va fi dificil, știm că există viziuni diferite asupra Europei. Consiliul (guvernelor UE) va trebui să analizeze serios cererea simbolică, politică și legitimă care a fost făcută și să facă alegerea potrivită într-o manieră hotărâtă și cu capul limpede”.

ADVERTISEMENT

Europarlamentarul PNL, Vlad Gheorghe Nistor, istoric și fost președinte al Institutului Diplomatic Român, a declarat pentru FANATIK că votul din PE a fost doar un prim pas în procedura de aderare, o procedură ce durează ani buni, dar care în acest moment este și un gest simbolic pentru Ucraina.

„Este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, de sancționare a faptului că Ucraina este un stat european, un viitor stat european ce pare să fi aderat la valorile europene, căci mai sunt și alte state europene ce nu au comportamente europene. Din punct de vedere practic începe doar procedura de aderare, se deschide această procedură. E adevărat că sunt încă foarte multe state ce stau încă la coadă și nu au putut începe această procedură de aderare, dar care vor fi mai devreme sau mai târziu membre ale Uniunii Europene.

ADVERTISEMENT

Asta într-o lume normală, ce spun acum, pentru că în ultima vreme ne-am obișnuit să vedem și lucruri complet și cu totul surprinzătoare, de neașteptat și aberante și pare că oricând se poate întâmpla orice. Într-o lume normală, aceste state din Balcanii de Vest, inclusiv Georgia și cu siguranță Republica Moldova vor deveni state membre ale Uniunii Europene.

Procedura de aderare nu e însă atât de simplă. Procedura de aderare funcționează după niște reguli juridice, vorbim de Tratatul de la Nisa, adică o sumedenie de condiții ce trebuie îndeplinite și numai atunci o țară ce își cere aderarea la UE poate fi integrată. Însă, mesajul de marți din Parlamentul European are o valoare simbolică certă”, a declarat europarlamentarul român pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Un semnal că face parte din familia noastră

Europarlamentarul USR Ramona Strugariu a declarat pentru FANATIK că aderarea la Uniunea Europeană nu trebuie confundată cu aderarea la NATO, acolo unde implicațiile militare sunt altele, însă mesajul transmis de UE prin acest prin pas, chiar și simbolic, este unul puternic de susținere a Ucrainei în aceste momente. Oficialul român a declarat că susține găsirea unui proces prin care Ucraina să beneficieze de un proces accelerat de aderare.

„Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care se exprimă foarte clar poziția noastră de susținere a aderării Ucrainei. Cred că este un mesaj politic foarte puternic, și aici vocea a fost clară și destul de unită, sigur că au existat discuții între grupurile politice în momentul în care s-a discutat rezoluția, dar cred că mesajul este să găsim canale rapide, proceduri prescurtate ca să putem să aducem Ucraina cât mai aproape și chiar în Uniunea Europeană. Cred că este un pas necesar.

E nevoie de curaj pentru astfel de pași, dar cred că este o decizie absolut esențială în acest context. Nu trăim vremuri normale în care să trecem prin reguli, proceduri – cred că trebuie să facem regulile în așa fel încât să-i putem ajuta în mod real. Nu discutăm despre NATO, discutăm despre Uniunea Europeană și nu cred că acest lucru generează și nu ar trebui să genereze sensibilități majore dintr-o perspectivă militară. Cred că pur și simplu e o formulă prin care Ucraina, care după acest război va avea enorm de reconstruit, poate să fie susținută și ajutată. E și un semnal că face parte din familia noastră și că o vrem acasă”, a declarat pentru FANATIK, europarlamentarul USR Ramona Strugariu.

O șansă enormă și pentru Moldova

Fost europarlamentar, în prezent decan al Facultății de Științe Politice a Universității București, Cristian Preda a declarat pentru FANATIK că o decizie privind începerea procesului de aderare poate fi luată doar de Consiliul European după o propunere din partea Comisiei Europene, Parlamentul European adoptând doar o rezoluție prin care Comisia este încurajată să înceapă acest proces de aderare cu Kievul.

În opinia sa simbolismul politic al votului din Parlamentul European din azi arată că atât Ucraina și UE sunt forțele ce luptă pentru pace în Europa.

„Dorința lui Zelenski este în acord cu filosofia europeană, pentru că statele din comunitatea europeană și Uniunea Europeană sunt expresia dorinței de a pacifica Europa. Așa a pornit proiectul unei Europe unite, sub forma comunității cărbunelui și oțelului și apoi Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană – diversele forme pe care le-a luat uniunea. Toate astea au fost expresia dorinței de a înlocui confruntările trecutului cu colaborările între statele membre. Așa s-a și extins Uniunea, tocmai din dorința de a depăși clivajele, conflictele, diferențele. Și atunci sigur că este perfect îndreptățită o astfel de solicitare din partea președintelui Ucrainei care tocmai se apără în fața unei agresiuni, și speră că această invazie nu-și va atinge scopul. În aceste condiții, așa cum a spus și el, el luptă pentru pacea în Europa”, a declarat Cristian Preda pentru FANATIK.

Opt țări europene, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria şi Slovenia, la care marți s-a alăturat și Ungaria au anunțat că sprijină o procedură accelerată de aderare la UE pentru Ucraina.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat și el marți că România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și a Georgiei, la Uniunea Europeană. „Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul ca acest lucru să devină realitate”, a spus șeful statului.

Profesorul Cristian Preda subliniază însă că trebuie notat faptul că România, alături de Franța, nu sprijină un proces accelerat de aderare pentru Kiev.

„E o nuanță. România nu este printre țările care susțin scenariul urgent. E în schimb printre țările care sprijină aderarea și a Ucrainei, și a Republicii Moldova și a Georgiei. Sunt două lucruri diferite. Sunt opt state membre care susțin o aderare rapidă a Ucrainei, și România nu este printre ele. Țara noastră s-a exprimat în favoarea includerii drept țări candidate, atât a Ucrainei, cât și a Georgiei și a Republicii Moldova. Este o nuanță importantă care trebuie notată.

Ne pune într-o situație care sigur mai e susținută și de alte state, Franța de pildă susține mai degrabă această retorică. Asta pentru că în interiorul UE, în chestiunea aderării, sunt foarte multe deosebiri de vederi, inclusiv există o tabără ce nu dorește deloc extinderea, fiind nemulțumită de extinderile din 2007 și 2013. Sigur, în acest moment, atmosfera produsă de războiul din Ucraina poate să ducă la niște repoziționări, dar în acest moment acestea sunt cele două tabere care s-au exprimat. Tabară celor care vor Ucraina rapid, și România și Franța care spun că „am vrea ca într-o zi Ucraina, Moldova și Georgia să fie primite în UE”, a declarat pentru FANATIK profesorul Cristian Preda.

În opinia sa aderarea Ucrainei la blocul comunitar ar reprezenta o șansă imensă și pentru Republica Moldova, și este de părere că includerea ei dar și a Georgiei alături de Ucraina în valul de aderare crește în fapt șansele tuturor celor trei state.

„La fel ca Ucraina și Georgia a fost victima unei invazii, și Georgia are conflicte înghețate, cum se întâmplă în Moldova și cum s-a întâmplat în 2014 cu Ucraina cu cele două regiuni pe care acum Putin le-a recunoscut ca regiuni independente. Există apropieri din această perspectivă militară și geo-politică. Pe de altă parte, aceste trei țări din Parteneriatul Estic, celelalte sunt Armenia, Azerbaijan și Belarus, aceste trei țări au o poziție consistentă în privința aderării la UE. Nu există ca în celelalte scindări, clivaje în societate în această privință.

În plus, șansele fiecăreia dintre cele trei țări cresc dacă sunt puse puse împreună. E un proces similar cu ce s-a întâmplat cu statele din centrul și estul Europei. Doar atunci când un număr mare de țări au fost invitate să adere s-a și produs integrarea. Atunci când Ungaria și Polonia, ce au început primele tranziția și cereau un scenariu rapid, au fost amânate și au intrat odată cu celelalte țări din Europa Centrală. Cred că este o bună negociere aceea de a avea și Georgia și Ucraina și Moldova într-un pachet de candidaturi. Sigur, totul va depinde de îndeplinirea standardelor UE, la care nu se va renunța. Cred că toate trei trebuie menționate împreună, pentru că astfel se poate ajunge la un consens în rândul statelor membre”, a mai spus fostul europarlamentar, Cristian Preda.

Nu doar un gest simbolic

Pe de altă parte, vocile din societatea civilă susțin că deschiderea unui proces de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina nu este doar un gest simbolic într-un moment în care țara se află pradă unei invazii militare, ci este un proces ce presupune zeci de mecanisme birocratice, reforme, finanțări pentru pre-aderare, evaluări – altfel spus, reprezintă deschiderea unui drum pentru Ucraina și a unei certitudini.

„Cred că demararea unui proces de aderare la UE e mai mult decât un simplu simbol și mesaj politic. Ea vine la pachet cu tot ceea ce înseamnă capitole de negociere, e o parte financiară de pre-aderare. În plus, dacă va exista o presiune publică în continuare pe acest aspect, s-ar putea să meargă repede și să deblocheze un proces împotmolit de ani buni și pentru alții, vezi Balcanii de Vest. În plus, cred că această posibilitate de aderare a Ucrainei trebuie să vină la pachet și cu Moldova cel puțin. Din nou, dincolo de simbolism, vorbim de un proces concret de negocieri, nu mai vorbim doar de o idee abstractă, ci, așa cum am avut și noi în pre-aderare, e vorba de pornirea unui întreg proces de capitole de negociere, evaluări, finanțări, asistență tehnică.

Vă spun că este o evoluție total neașteptată. Noi lucrăm cu colegi din Ucraina, și impresia mea a fost mereu că intenția serioasă a fost în principal pentru aderarea la NATO, însă acum vedem o creștere uriașă a susținerii ideii de aderare la UE. Este un subiect care acum domină toate conversațiile de la nivelul UE și, pe lângă acest lucru, există o presiune extraordinară din partea publicului pentru niște pași concreți în această direcție”, a declarat pentru FANATIK Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens.

Volodimir Zelenski a semnat luni cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Acesta a cerut ca țara sa să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență.

Această procedură nu există ca atare, iar, în mod obișnuit, integrarea în UE este un proces de durată pentru ca legislaţia ţării candidate să fie armonizată cu cea europeană.

În discursul său din Parlamentul European de astăzi, Zelenski a spus că „Ucraina plăteşte un preţ foarte mare pentru idealurile europene: mii de oameni ucişi, două revoluţii, un război şi cinci zile de invazie pe scară largă”. „Cel mai bun sprijin pentru ucraineni va fi dovada reală a aspiraţiilor noastre europene. Aderarea la UE a fost susţinută de majoritatea cetăţenilor ucraineni”, a continuat el.

Ucraina ar putea obține statutul de candidat în acest an, dar discuțiile privind ajustarea legilor sale pentru a se potrivi cu reglementările UE vor dura mult mai mult. Polonia, țară asemănătoare Ucrainei în ceea ce privește populația și istoria comunistă, a avut nevoie de 10 ani de la cererea de aderare în 1994 până la aderarea efectivă în 2004, și asta a fost într-o perioadă de pace și instituții democratice stabile.

Parlamentarii europeni au adoptat marți o rezoluție ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu 637 de europarlamentari votând pentru, 13 împotrivă și 26 de abțineri.

Rezoluția a susținut o listă de măsuri – de la „lucrarea pentru” statutul de membru candidat la UE  pentru Ucraina, până la asigurarea menținerii UE a frontului unit în ceea ce privește sancțiunile, „fără scutiri induse de interesele sectoriale sau naționale”.

 

ADVERTISEMENT