La un an de la lovitura de stat, junta nu are Myanmarul sub control. “Ce a făcut armata este de neiertat”

Data de 1 februarie marchează împlinirea unui an de când armata a preluat controlul asupra Myanmarului. Generalii au făcut mișcarea în ziua în care noul parlament, ales în noiembrie 2020, trebuia să se întrunească pentru prima dată și toți politicienii erau adunați în capitala Naypyidaw.

Mai întâi au reținut-o pe Aung San Suu Kyi, liderul ales al țării, și alți înalți oficiali ai guvernului ei înainte de a anunța lovitura de stat.

Mișcarea a provocat un val de furie larg răspândită într-o țară, care făcuse o schimbare treptată, chiar dacă uneori bâlbâită, către democrație.

Un an de la lovitura de stat din Myanmar

Protestele au apărut în câteva zile, alături de o mișcare de nesupunere în masă. Armata a răspuns cu o forță caracteristică și aproape 1.500 de oameni au fost uciși acum în timpul represiunii, potrivit Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici, o organizație non-profit care urmărește tulburările.

Digi24.ro

Avertisment după ce o dansatoare a murit sufocată în timp ce avea relații intime cu iubitul ei

Frustrați de lipsa de progres, unii oameni au pus mâna pe arme, iar Guvernul de Unitate Națională, înființat de parlamentari aleși și de grupări pro-democrație, a înființat Forța de Apărare a Poporului.

La un an de la lovitura de stat și cu puține semne de consens internațional pentru restabilirea guvernului civil, situația pare din ce în ce mai precară.

Lovitura de stat a dus la o mișcare de nesupunere civică

În zilele după ce armata din Myanmar a preluat puterea, milioane de oameni au ieșit în stradă pentru a se opune acestei preluări și și-au părăsit slujbele în ceea ce a devenit o mișcare de nesupunere civilă durabilă la nivel național și rezistând violenței criminale a juntei.

Un an mai târziu, națiunea din Asia de Sud-Est este măcinată de conflicte, economia este paralizată, războiul s-a extins în fiecare regiune, iar instituțiile publice sunt în colaps. Protestatarii pașnici au fost împușcați, alții au fost torturați și mii de civili au fost uciși.

Digisport.ro

FOTO A "măcelărit" imnul în fața a 70.000 de oameni și a ajuns să fie batjocorit în întreaga țară: "Retrage-te!"

Protestele zilnice inițiale, zgomotoase și colorate, au fost înlocuite cu o liniște ciudată.

Pentru a marca aniversarea loviturii de stat, liderii protestelor au făcut apel la o „grevă tăcută” marți, îndemnând oamenii să stea acasă, să-și închidă magazinele și să oprească activitățile în aer liber timp de șase ore.

Junta a distribuit pliante prin care avertizează că participanții vor fi acuzați de terorism, instigare și încălcarea legii comunicațiilor electronice. Zeci de oameni au fost deja arestați.

Regimul a generat o asemenea ură încât nu a fost în stare să-și consolideze controlul. Sute de unități rebele înarmate au apărut în toată țara și s-a format un Guvern de Unitate Națională din umbră, condus parțial de oficialii aleși înlăturați, pentru a ajuta la conducerea opoziției împotriva juntei.

„Încă din primele zile ale loviturii de stat, când protestele s-au concentrat în orașe, conflictul s-a extins în restul țării”, a declarat Khu Ree Du, purtătorul de cuvânt al Forței de Apărare a Naționalităților Karenni, una dintre numeroasele grupuri armate care luptă împotriva militar, relatează The New York Times.

„Forma conflictului va fi mai intensă în anul viitor, deoarece ceea ce a făcut armata din Myanmar este de neiertat”.

Ca parte a loviturii de stat, armata a arestat peste 100 de oficiali aleși, inclusiv pe liderul civil al țării, Aung San Suu Kyi, în vârstă de 76 de ani.

Ea riscă până la 173 de ani de închisoare pentru 17 acuzații despre care susținătorii ei spun că sunt false. San Suu Kyi a fost condamnată până acum pentru cinci capete de acuzare.

Armata a răspuns cu o reprimare feroce a protestelor

Însă generalul Min Aung Hlaing, comandantul șef al armatei și liderul loviturii de stat, pare să fi subestimat disprețul public pentru el și generalii săi, care au răspuns cu o represiune feroce.

Forțele juntei au ucis cel puțin 1.500 de civili care au fost vizați în proteste pașnice sau în raiduri în case și afaceri, potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Aproape o cincime dintre decese – cel puțin 290 – au avut loc în timp ce victimele erau în arest și adesea au fost rezultatul torturii, a spus Oficiul pentru Drepturile Omului.

Alți mii de civili au murit în zone îndepărtate în timpul atacurilor armatei asupra orașelor și satelor, uneori folosind arme grele, artilerie și lovituri aeriene. Peste 8.800 de oponenți ai regimului au fost închiși.

„Armata din Myanmar a folosit forță extremă și lovituri aeriene în multe zone”, a declarat Padoh Saw Hla Htun, purtătorul de cuvânt al Uniunii Naționale Karen, un alt grup etnic care caută autonomie.

„Ei vizează civili. Acum duc război cu toată țara și încearcă să conducă poporul cu frică. Armata a transformat Myanmar într-un stat eșuat într-un an.”

SUA, Marea Britanie și Canada instituie noi sancțiuni

Într-o declarație de luni, președintele Biden a denunțat „violența de nedescris împotriva civililor, inclusiv a copiilor” a regimului și refuzul accesului umanitar pentru milioane de oameni care au nevoie de ajutor pentru salvarea vieții.

Adresându-se oamenilor din Myanmar, Joe Biden a mai declarat: „Nu v-am uitat lupta. Și vom continua să sprijinim hotărârea dumneavoastră curajoasă de a aduce democrația și statul de drept în țara voastră”.

Statele Unite, Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni împotriva unui nou grup de oficiali din Myanmar. O acțiune comună a celor trei națiuni, care au impus deja sancțiuni împotriva comandantului șef Min Aung Hlaing și a altor membri ai juntei, a vizat oficialii judiciari implicați în urmăriri penale împotriva laureatei Nobel Aung San Suu Kyi.

Washingtonul a aplicat, de asemenea, sancțiuni unei direcții responsabile de cumpărarea de arme din străinătate pentru juntă, unui presupus traficant de arme și unei companii despre care a spus că oferă sprijin financiar juntei.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că acțiunea coordonată a demonstrat sprijinul internațional pentru poporul din Myanmar și va „promova în continuare responsabilitatea pentru lovitura de stat și violența comisă de regim”.

O echipă de anchetatori a ONU din Myanmar a declarat luni că pregătește dosare care ar putea facilita urmărirea penală împotriva celor responsabili de atrocitățile comise în ultimul an.

„Cei care iau în considerare să comită crime ar trebui să fie conștienți de faptul că crimele internaționale grave nu au termen de prescripție”, a declarat Nicholas Koumjian, șeful Mecanismului Independent de Investigații pentru Myanmar, cu sediul la Geneva, citat de Reuters.

Confruntări între armată și grupările anti-regim

Timp de decenii, armata s-a luptat cu numeroase grupuri etnice din Myanmar, dar nu a câștigat niciodată controlul complet asupra zonelor de la periferia nordică a țării.

Acum, luptele au ajuns în fiecare parte a țării, iar în unele zone, unități anti-regim nou formate luptă alături de grupuri etnice armate.

În ultimele luni, junta a pierdut controlul asupra și mai multor teritorii, inclusiv în statele Chin și Rakhine, regiunea Sagaing și divizia Magway.

Într-o înregistrare difuzată presei locale, un ministru al securității din regiunea Magway le-a spus oficialilor juntei săptămâna trecută că armata a pierdut controlul asupra a jumătate de duzină de districte din regiune.

El a dat vina pe sprijinul oferit de populație rebelilor și pe utilizarea eficientă a tacticilor de gherilă. „După cum știți cu toții, un guvern trebuie să fie capabil să-și impună autoritatea asupra oamenilor”, a spus oficialul, col. Kyaw Kyaw Lin.

Yanghee Lee, un fost raportor special al Națiunilor Unite pentru Myanmar, a numit înlăturarea de către armată a guvernului civil o lovitură de stat eșuată, deoarece regimul nu a reușit să-și consolideze puterea.

Ceea ce vede țara acum, a spus ea, este o „revoluție democratică la nivel național. Min Aung Hlaing a încercat să preia puterea asupra Myanmarului la 1 februarie anul trecut. Un an mai târziu, nu a reușit. De ce a eșuat? Pentru că oamenii din Myanmar au rezistat”.