17 aprilie, zi neagră în istoria României. Cum s-a produs cea mai mare tragedie montană. Zeci de elevi au murit la Bâlea Lac la puțin timp după cutremurul din 77

17 aprilie, zi neagră în istoria României. Cum s-a produs cea mai mare tragedie montană. Zeci de elevi au murit la Bâlea Lac după ce nămeții au coborât de pe versant în cea mai mare avalanșă produsă în era ceaușistă. Martorii spun că 17 aprilie 1977 va rămâne o zi neagră pentru Bâlea Lac, zona unde au murit 23 de elevi.

17 aprilie, zi neagră în istoria României

Tinerii învățau la Școala Germană nr. 1 din Sibiu, cunoscut acum drept Colegiul Național ”Samuel von Brukenthal”, iar victimele aveau între 13 și 54 de ani. Tragedia venea după ce România era zguduită cu o lună în urmă de cutremurul de 7.2 grade, astfel că nimeni nu se gândea că la nici o lună distanță o excursie banală de schi se va transforma într-o nouă tragedie.

Așa cum reamintește Mesagerul de Sibiu, cei care au îndrumat grupul de elevi ai Școlii Germane nr. 1 din Sibiu, au fost profesorii Richard Schuller, Sigrid Avram si Anneliese Frisch. Pentru că vremea era nefavorabilă, grupul de schiori a fost blocat în cabana Bâlea Lac. După două zile elevii au fost duși spre Șaua Caprei, pentru a schia, deși salvamontiștii i-au avertizat că e periculos.

Ajunși pe baza pârtiei, elevii au început să urce, însă zăpada pe care călcau era instabilă și a pornit avalanșa. ”O avalanșă cu zăpadă uscată, granuloasă. Perfidă și silențioasă. Avalanşa a fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, rezervată familiei Ceaușescu și aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă”, rememorează sursa citată.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Cel care a dat alarma a fost un băiat care își uitase ochelarii și s-a întors la cabană după ei. Surprins că nu mai își vede colegii, acesta a chemat salvatorii. Acțiunea de salvare a fost coordonată de Liviu Miu, adjunct al șefului Salvamont Sibiu, alături de un echipaj format din criminaliști, legiști, milițieni și soldați.

Au încercat să ajungă la fața locului cu elicopterul, însă vremea nefavorabilă i-a obligat să plece la drum cu mașini, alături de o turbofreză care deschidea drumul, cu greu, din cauza vremii. ”Însă ajunși la Bâlea Cascadă, salvatorii au avut o altă problemă:

telecabina nu putea fi pusă în mișcare din cauza viscolului. Atunci au realizat că nu mai au nicio șansă de a mai găsi pe cineva în viață. Operațiunea de salvare fusese întârziată prea mult din cauza vremii nefavorabile. Salvatorii nu aveau nicio șansă să înainteze și s-au văzut nevoiți să aștepte până a doua zi, luni”, mai remarcă documentele vremii.

Salvatorii și-au dat schimb la scurt timp că nu prea mai aveau ce salva, decât să recupereze cadavre de sub zăpadă. Practic această misiune a început pe 18 aprilie 1977, la ora 7 dimineața. Cadavrele au fost descoperite în cele din urmă în copci de apă, în lacul Bâlea. Victimele au fost coborâte cu telecabina până la Bâlcea Cascadă, în timp ce familiile elevilor morți priveau neputincioase întreaga scenă.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Sub presiunea partidului, presa locală și cea națională a ignorat subiectul, deși la rubrica decese apăreau anunțurile date de familiile celor decedați. La cinci zile de la eveniment, în mod excepțional, ziarul local ”Tribuna” publica la rubrica informații o fotografie cu avalanșa de la Bâlea Lac, fără a pomeni niciun cuvânt referitor la cei 23 de morți.