Risc ridicat de avalanșă în Carpații Meridionali. Avertisment de ultimă ora al salvamontiștilor

Pericolul la altitudini de peste 1800 de metri e evaluat la 3, pe o scară de la 1 la 5. Același scenariu e valabil în Bucegi, unde riscul de avalanșă e însemnat în unele zone.

Risc însemnat de avalanșă în Carpații Meridionali

”La peste 1800 de metri, zăpada proaspătă depusă în ultimele 24 de ore este uşoară, cu coeziune scăzută între cristale, dar şi faţă de stratul aflat dedesubt. În zona crestelor sunt formate plăci de vânt, iar pe văi sau şi în zonele adăpostite sunt acumulări mari de zăpadă.

Stratul mai vechi, aflat dedesubt, este format din zăpadă întărită, având intercalate cruste de gheaţă. Temperaturile coborâte vor încetini transformările cristalelor de zăpadă deja existente, care nu îşi vor modifica esenţial structura”, a transmis Salvamont Brașov.

De asemenea, salvamontiștii explică că pantele înclinate pot declanța avalanșe spontane, de dimensiuni medii. Asta, pentru că zăpada poate să alunece peste straturile mai vechi.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

”În zona 1500-1800 metri, stratul de zăpadă nou-depus a crescut, astfel încât, pe pantele înclinate, zăpada proaspătă va putea aluneca peste stratul mai vechi şi stabilizat, ducând la declanşarea de avalanşe dimensiuni mici şi medii, riscul declanşării fiind amplificat la supraîncărcări”, mai precizează Salvamontul.

Potrivit News.ro, în zona Munților Bucegi au căzut cantități mai mari de zăpadă, unde riscul de avalanșă e însemnat, riscul fiind estimat la 3 de pe o scară de la 1 la 5.

România nu a fost lipsită de avalanșe în istoria recentă. De exemplu, la Bâlea-Lac în 17 aprilie 1977 mureau 23 de oameni, printre care 16 copii de la liceul german ”Brukenthal” din Sibiu. Acesta e considerat cel mai grav accident de avalanșă din istoria României.

”Ninsorile abundente căzute in intervalul 15-17 aprilie 1977 s-au produs în condiţiile unor temperaturi nu foarte scăzute (la Vf Omu s-au înregistrat valori de -7/-6 gr.C), dar au fost însoţite de vânt foarte puternic (din date şi din hărţile făcute în acea perioadă). S-a format astfel o structură de placă peste crustele existente, caracterizată printr-o rezistenţă extrem de scăzută.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Din mărturiile martorilor oculari, în cele două zile anterioare producerii avalanşei nu s-a putut ieşi din cabană din cauza vremii nefavorabile. În data de 17 aprilie mai ningea slab la Bâlea-Lac, vizibilitatea era bună, dar persista vântul puternic care accentua senzaţia de frig. Avalanşa a avut loc până în orele prânzului, pe un versant cu expoziţie nordică şi panta mai mare de 450”, transmit cei de la meteoromania.ro.

Schiorii sunt cei care au provocat o fisură în ”placa de la suprafață”, care a alunecat astfel peste stratul înghețat de dedesubt, provocând avalanșa.

O altă avalanșă notabilă s-a produs pe 29 ianuarie 2006 pe Valea Cerbului din Bucegi. ”Locul declanşării se afla pe un torent puţin evidenţiat, a cărui obârşie este în şaua dintre Colţul Ocolit (Vârful Bucura Dumbravă) şi Vârful Omu, în apropierea locului de unde se desparte drumul de tractor Babele – Vârful Omu de poteca turistică Vârful Omu – Buşteni”, mai transmit specialiștii. Și atunci avalanșa s-a lăsat cu pierderi omenești.