2023, anul climatic de foc pentru omenire. Ghețarii se topesc în Alpi, revine fenomenul El Nino

La nivel global s-ar putea înregistra un nou record de temperatură în acest an sau anul viitor. Acest lucru ar putea fi alimentat de schimbările climatice și de revenirea anticipată a fenomenului meteorologic El Nino, afirmă climatologii. Europa a cunoscut și cea mai caldă vară înregistrată vreodată, ceea ce a făcut ca ghețarii din Alpi să diminueze cu 5 kilometri cubi.

“Copilul Domnului”, nemilos cu oamenii

Ultimii opt ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată – reflectând tendința de încălzire pe termen lung determinată de emisiile de gaze cu efect de seră. Meteorologii se așteaptă ca El Nino să se dezvolte ”în această vară şi să facă echipă cu schimbările climatice cauzate de om, lucru care va împinge în sus temperaturile medii globale de la suprafață”.

Temperaturile la suprafața oceanelor rămân la maxime record, afirmă experții iar încălzirea mărilor are o influență majoră asupra climei, vremii, ecosistemelor și capacității oceanelor de a absorbi carbon. Modelele climatice sugerează că, după trei ani în care în Oceanul Pacific a avut loc fenomenul meteorologic La Nina, care în general scade ușor temperaturile globale, în cursul acestui an se va reveni la fenomenul El Nino ( fenomen numit și ”Copilul Domnului”), care este mai cald.

În timpul El Nino, vânturile care suflă spre vest de-a lungul ecuatorului încetinesc, iar apa caldă este împinsă spre est, creând temperaturi mai ridicate la suprafața oceanului. ”El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Nu se știe încă dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau 2024, dar cred că este mai probabil decât să nu se întâmple”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice din cadrul UE.

Digi24.ro

Cât va mai dura războiul din Ucraina. Răspunsul dat de Peskov jurnaliștilor

Căldură, secetă, incendii forestiere

Modelele climatice sugerează o revenire la condițiile El Nino la sfârșitul verii boreale și posibilitatea apariției unui El Nino puternic spre sfârșitul anului, a spus Buontempo. Cel mai călduros an înregistrat până acum în lume a fost 2016, care a coincis cu un El Nino puternic – deși schimbările climatice au întreținut temperaturile extreme chiar și în anii fără acest fenomen. Ultimii opt ani au fost cei mai fierbinți opt ani înregistrați la nivel mondial – reflectând tendința de încălzire pe termen mai lung determinată de efectul de seră.

Friederike Otto, conferențiar la Institutul Grantham de la Imperial College London, a declarat că temperaturile cauzate de El Nino ar putea agrava efectele schimbărilor climatice cu care se confruntă deja țările – inclusiv valurile de căldură severe, seceta și incendiile de pădure.

În prezent, temperatura medie globală a lumii este cu 1,2C mai mare decât în perioada preindustrială, a informat Copernicus. În pofida faptului că majoritatea celor mai mari emițători de CO2 din lume s-au angajat să își reducă în cele din urmă emisiile nete la zero, anul trecut emisiile globale de CO2 au continuat să crească.

5 kilometri cubi de gheață, evaporați

În Alpii europeni, potrivit serviciului Copernicus al UE pentru schimbările climatice, în 2022, ghețarii au pierdut o cantitate de gheață mai mare ca oricând de când există măsurătorile. Ghețarii din Alpi au pierdut mai mult de cinci kilometri cubi de gheață, a anunțat joi serviciul Copernicus. Dacă ar această masă de gheață presată într-un cub, marginile cubului ar fi de aproximativ cinci ori și jumătate mai înalte decât Turnul Eiffel.

Digisport.ro

Românca devenită vedetă în SUA a publicat fotografiile și reacțiile au ”curs în valuri”: ”Nu este reală”

Pierderea gheții nu este singurul record pe care serviciul Copernicus l-a găsit pentru 2022. Europa a cunoscut și cea mai caldă vară înregistrată vreodată. În medie, s-au înregistrat 1,4 grade mai mult decât perioada de referință, între 1991 și 2000, potrivit News in Germany.

Potrivit specialiștilor Copernicus, temperaturile din Europa cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală. Vara a fost marcată de o secetă severă care, potrivit Copernicus, a afectat mai mult de o treime din Europa și a afectat agricultura, transporturile și aprovizionarea cu energie.

Stres termic extrem

Acest lucru a fost cauzat parțial de faptul că în iarna precedentă a căzut mai puțină zăpadă decât de obicei, iar valurile intense de căldură din timpul verii au agravat situația. În sudul Europei, numărul de zile considerate zile cu stres termic extrem, considerate periculoase pentru sănătate, a crescut, de asemenea, în mod semnificativ – serviciul Copernicus măsoară aceste zile în funcție de diferite niveluri de temperatură.

În plus, radiația solară pe continent a fost mai intensă decât în orice alt moment din ultimii 40 de ani. Acest lucru a dus la un potențial de producție de energie solară peste medie în multe părți ale continentului. Experții presupun că această tendință va continua.

Nici concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă nu a scăzut anul trecut – dimpotrivă. Atât concentrația de dioxid de carbon, cât și cea a metanului, un gaz cu efect de seră extrem de puternic, au crescut. ”Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este imperativă pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus. Copernicus face înregistrări din 1979.