Pe 3 decembrie se împlinesc 31 de ani de la moartea lui Petre Țuțea, filosof, eseist, economist, politician, jurist și publicist român. A fost, de asemenea, militant naționalist, membru al Mișcării Legionare, antisemit, și anticomunist, motiv pentru care a făcut închisoare politică.
Născut la 6 octombrie 1902, în comuna Boteni din județul Muscel (județul Argeș de astăzi), în familia unui preot, Petre Țuțea a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A obținut doctoratul în Drept, iar în 1940 a devenit secretar general al Ministerului Economiei Naţionale, guvernul naţional-legionar.
A publicat mai multe articole și studii de economie și politică în presa anilor ’30, mai ale în Cuvântul lui Nae Ionescu, de care era apropiat. De altfel, era apropiat și de Mircea Eliade, Emil Cioran și Petre Pandrea.
A devenit simpatizant al Mișcării legionare, dar nu înscris în aceasta. A fost arestat la Târgu Jiu după Rebeliunea Legionară, la care a luat parte activ, dar a fost eliberat și repus în funcție. A continuat să lucreze în același minister și după 23 august 1944, protejat de comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu.
Petre Țuțea a fost arestat în 1948, după căderea lui Pătrășcanu, fiind închis până în 1950. După ce a fost eliberat a fost din nou închis pentru “agitație publică”. Cu o întrerupere între 1953 și 1956, a fost deținut politic până în 1964.
Înainte să moară a avut parte de o scurtă perioadă de notorietate și de o intensă mediatizare, însă în ultimii ani a avut probleme serioase de sănătate. Își petrecea o mare parte din timp în pat, nu mai putea scrie și era nevoit să dicteze.
A fost internat la spitalul Filantropia în toamna lui 1991, fiind chinuit de cefalee și de groaza de singurătate. S-a înscris în PNL, la insistențele lui Dan Amedeo Lăzărescu.
S-a stins din viață în dimineața zilei de 3 decembrie 1991, la 89 de ani, într-o rezervă a spitalului Cristiana din București, în timp ceera intervievat de un grup de reporteri. Ultimele cuvinte ale filosofului au fost “Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!”
A fost înmormântat la Boteni, după ce sicriul său a fost purtat pe un car tras de boi.
Cu toate că a fost o victimă a regimului comunist, Petre Țuțea a fost un susținător al lui Nicolae Ceaușescu. Filosoful le-a cerut românilor să recunoască meritele fostului președinte, chiar dacă a făcut greșeli.
Petre Țuțea îl considera pe Ceaușescu cel mai mare naționalist al țării, care a fost de partea poporului.
“Să dăm Cezarului ce este al Cezarului…! A fost şi bou pe deasupra, prin cultul personalităţii, dar pe lângă tot ce a făcut ar trebui să i se ierte…
Când voi muri eu, după mine rămâne un singur mare naţionalist în care să credeţi, Ceauşescu.
Nu ştiu eu cât de comunist e el, dar ţine cu naţia asta, să ştiţi de la mine. Ăsta e român adevărat. Ţine cu noi!”, spunea filosoful pentru postul de radio Europa Liberă.
Și după moartea lui Ceaușescu, Petre Țuțea a continuat să spună despre acesta că era “mai naționalist” decât el. Filosoful a mai spus că fostul președinte s-a implicat în construirea școlilor, spitalelor, autostrăzilor, barajelor și a multor lucruri care nu ar fi existat fără el.
După Revoluția din decembrie 1989, Petre Țuțea a rămas fidel ideologiei de dreapta.
Filosoful s-a declarat dezamăgit după alegerile câștigate de Ion Iliescu și de FSN în 1990, refuzând orice contact cu mass-media, în afară de interviurile realizate de TVR.
“Un tâmpit mai mare decât mine nu există. Să faci 13 ani de puşcărie pentru un popor de idioţi!”, a spus Petre Țuțea la vremea respectivă, notează Taifasuri.