Alegerile prezidențiale ar putea fi comasate cu alegerile locale. Care este procedura și ce implicații politice ar putea exista

Anul 2024 va aduce patru rânduri de alegeri în România, cu posibilitatea foarte probabilă a unui al cincilea, anume turul II al prezidențialelor, pe lângă europarlamentare, locale, parlamentare și primul tur de la alegerile prezidențiale. Discuțiile privind comasarea a măcar două alegeri nu au dus la niciun rezultat concret, însă UDMR a lansat un scenariu care părea cel mai improbabil, anume comasarea primului tur al alegerilor prezidențiale cu alegerile locale.

Drumul de la urne la Cotroceni, parcurs în trei luni

Liderii grupurilor parlamentare ale UDMR, senatorul Cseke Attila și deputatul Csoma Botond, au inițiat un proiect de lege, cu susținerea celorlalți parlamentari ai Uniunii, prin care se stabilește un grafic mult mai larg privind alegerea președintelui României, astfel încât alegerile prezidențiale s-ar putea desfășura concomitent cu alegerile locale.

În momentul de față, legea prevede că președintele României este ales în luna premergătoare lunii în care expiră mandatul președintelui în funcție. Asta a făcut ca până acum, șefii statului să fie aleși în noiembrie pentru ca instalarea în funcție să aibă loc în luna decembrie. Însă UDMR propune ca alegerile să preceadă cu până la trei luni instalarea în funcție.

„Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre”, este modificarea pe care Uniunea vrea să o introducă în Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

„Acest termen mai larg acordă posibilitatea pregătirii mai aplicate a preluării mandatului de către președintele nou ales. Propunerea legislativă ia în considerare și unele modele existente la nivel internațional, asemănătoare cu propunerea formulată”, susțin inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege, ei invocând exemplul Statelor Unite unde alegerile prezidențiale au loc în prima zi de marți a lunii noiembrie, dar noul președinte își preia locul la Casa Albă pe data de 20 ianuarie a anului următor.

Dacă proiectul va fi adoptat și pus în aplicare în 2024, consecințele politice vor fi importante. Potrivit Constituției, mandatul președintelui României este de patru ani și nu poate fi scurtat. Cum președintele Iohannis a fost investit în funcție pe 21 decembrie 2014 și apoi reconfirmat pe 21 decembrie 2019, în urma unor alegeri care au avut loc în lunile noiembrie ale celor doi ani rezultă că și viitorul șef al statului nu va putea să-și preia funcția mai devreme de 21 decembrie 2024.

Însă posibilitatea ca alegerile propriu-zise să se desfășoare cu până la 90 de zile mai devreme va da temeiul legal ca primul tur al scrutinului prezidențial să poată avea loc încă din ultima decadă a lunii septembrie. Tot atunci expiră mandatele aleșilor locali întrucât alegerile locale, din 2020, au fost amânate cu trei luni din cauza epidemiei de Covid-19, astfel că, în loc de luna iunie, au avut loc pe 27 septembrie.

Alegerile locale, organizate concomitent cu prezidențialele

Cum la data veche a alegerilor locale din luna iunie nu se poate reveni întrucât nici mandatele primarilor nu pot fi scurtate sub 4 ani, rezultă că alegerile locale și cele prezidențiale, cel puțin primul tur al acestora din urmă, ar putea avea loc concomitent.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Efectele vor fi însă mult mai mari decât o simplă economisire a unor bani alocați pentru organizarea la date diferite a celor două tipuri de alegeri. Dacă în președintele ar fi ales în a doua jumătate a lunii septembrie sau prima jumătate a lui octombrie, asta înseamnă că la data desfășurării alegerilor parlamentare, de la sfârșit de noiembrie, început de decembrie, se va ști numele noului președinte.

Astfel că partidul care l-a susținut pe noul președinte va intra cu un avantaj cert în scrutinul pentru alegerea noilor deputați și senatori. În primul rând, electoratul va fi mai puțin înclinat să voteze alte partide decât cel prezidențial pentru a evita situația în care președintele și premierul sunt de culori politice diferite, existând riscul unor dispute între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, cum au mai existat în ultimele decenii.

În al doilea rând, este un fenomen sociologic cunoscut acela că partidele sau candidații care tocmai au câștigat alegeri beneficiază de un nivel mai mare al încrederii populației astfel că popularitatea în creștere a președintelui ales se va răsfrânge și asupra partidului care l-a susținut, în paralel cu demoralizarea electoratului partidelor ai căror candidați au pierdut cursa pentru Cotroceni.

Astfel că modificarea propusă de UDMR ar putea face ca președintele ales în 2024 să beneficieze și de o largă majoritate parlamentară care să-i fie favorabilă. Proiectul Uniunii nu vorbește explicit nici în expunerea de motive de comasare, dar creează totuși fundamentul legal ca localele și prezidențialele să se desfășoare la aceeași dată.

Până acum PNL a încercat, fără succes, să-și convingă partenerii de guvernare de la PSD să accepte o comasare a localelor cu parlamentarele. Soluția era discutabilă din punct de vedere juridic întrucât ar fi însemnat că fie urma să fie scurtat mandatul actualilor parlamentari, ceea ce contravine Constituției, fie să-l prelungească pe al aleșilor locali, în absența unui temei solid, cum a fost cel al epidemiei de Covid-19 în 2020.

Pe de altă parte, niciun partid politic nu și-a asumat ferm o soluție care ar părea logică și care a fost aplicată în perioada în care mandatul președintelui României era de patru ani, anume organizarea alegerilor parlamentare concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Ultima dată când acest lucru a avut loc a fost în toamna anului 2004, dar cum mandatul prezidențial a fost prelungit la 5 ani, cele două tipuri de scrutin au loc în același an doar odată la 20 de ani, adică exact în 2024.