Meteorologii au lansat avertismente privind riscul producerii de avalanșe în Munții Bucegi, la altitudinea de peste 1.800 de metri. Sub altitudinea de 1.800 de metri, riscul apariției unor avalanșe este apreciat ca unul moderat.
Un avertisment meteorologic a fost lansat de specialiști pentru Munții Bucegi, existând pericolul producerii de avalanșe. Pentru Munții Bucegi, avertismentul se referă la risc de gradul patru, care este mare, pe o scară de la unu la cinci. În această situație, stratul de zăpadă este instabil pe pantele înclinate.
În situația unui risc ridicat de avalanșă (avertisment de gradul cinci, risc foarte mare) există o instabilitate generală a stratului de zăpadă. În ultimele zile, în Bucegi, la peste 1.800 de metri, stratul proaspăt de zăpadă, depus în ultimele zile, s-a adăugat peste cel precedent, care este apreciat ca încă instabil.
Riscul este apreciat ca moderat (gradul doi) sub altitudinea de 1.800 de metri. Totuși, pe pantele înclinate straturile de zăpadă mai proaspătă, instabile, de la suprafață, pot aluneca brusc peste straturile mai vechi înghețate. Există astfel riscul producerii unor avalanșe de mărimi medii. Sub altitudinea de 1.600 de metri, stratul de zăpadă s-a redus progresiv, consecință a ploilor locale.
Pentru Munții Făgăraș, meteorologii au stabilit un risc de avalanșe de gradul trei (însemnat). Același risc de gradul trei se referă și la Munții Țarcu-Godeanu. Riscul însemnat înseamnă că pe multe pante moderat înclinate sau înclinate stratul de omăt nu este decât mediu stabilizat sau puțin stabilizat.
Pentru Munții Parâng-Șureanu riscul producerii de avalanșe este însemnat (deci gradul trei), la fel și pentru Munții Rodnei, Munții Călimani, Bistriței și Ceahlău. Pentru Munții Vlădeasa-Muntele Mare riscul producerii de avalanșe este unul redus. Gradul redus (gradul 1) se referă la un strat de zăpadă care este stabil pe majoritatea pantelor
Straturi mari de zăpadă au fost înregistrate în Carpații Meridionali, la Bâlea Lac, de 2, 53 metri, 2,55 metri la Vârful Omu, 1,44 metri la Vârful Țarcu. În Carpații Orientali, cel mai mare strat de zăpadă a fost înregistrat pe Vârful Călimani, de 1,94 metri.
Specialiștii atrag atenția ca turiștii să respecte întocmai recomandările pentru turismul pe munte, să se informeze de la salvamontiști cu privire la trasee, refugii, punctele salvamont (de starea acestora), la prognoza meteo, și să-și aleagă traseele potrivite pentru experiența și pregătirea fiecăruia.
Echipamentul trebuie ales în mod adecvat (pentru condițiile traseului și cele meteo), traseele folosite vor fi doar cele marcate, iar strigătele și orice zgomot în zonele în care se pot produce avalanșe trebuie evitate. Vremea pe munte este imprevizibilă, deci este nevoie de echipament de protecție adecvat și de schimb, de aceea informarea despre prognoza meteo pentru următoarele 24 de ore este recomandată.
Salvamontiștii le recomandă turiștilor și să-i informeze și pe cei apropiați cu privire la traseele ce doresc să le facă, să se informeze din timp despre numerele de telefon utile (salvamont din zonă, dispecerat salvamont) și să-și supravegheze telefoanele pentru a vedea prezența sau dispariția semnalului.