A fost publicat meniul pe care l-au pregătit gazdele indiene pentru cina servită liderilor lumii la sfârşitul primei zile a summit-ului G20, care se desfăşoară zilele acestea la New Dehli.
Bucătăria indiană este considerată una exotică datorită ingredientelor şi modului de combinare a acestora, însă mâncarea pregătită cu ocazia summit-ului îi lasă cu gura căscată şi pe cei mai renumiţi bucătari occidentali.
Astfel, ca aperitiv participanţilor la summit li s-a oferit chipsuri din frunze de coada vulpii cu o lingură de iaurt și sos chutney picant. La felul principal, invitaţii s-au delectat cu galette cu Jackfruit şi ciuperci sălbatice glazurate, porții de mei și orez roșu Kerala cu frunze de curry.
În plus, la desert s-a servit budinca de mei cu aromă de cardamom şi chipsuri de orez. Ca băuturi, pe masă s-au aflat tradiţionala Kashmiri kahwa, specifică nordului Indiei, cafea filtrată din sudul ţării şi ceai Darjeeling.
“Gustul ne conectează. Sărbătorim Sharad Ritu, sezonul de toamnă al abundenței în acest meniu. Acesta prezintă bogăția de ingrediente din India, exprimând moștenirea noastră culinară bogată, într-un mozaic modern dedicat spiritului lui Vasudhaiva Kutumbakam – Un Pământ, O Familie, Un Viitor”, se putea citi pe meniu.
Mâncarea a fost exclusiv vegetariană şi oferit de preşedintele Indiei, Droupadi Murmu la Bharat Mandapam, centrul care a găzduit lucrările summit-ului G20. Între liderii care au fost prezenţi la cină s-a numărat preşedintele american Joe Biden, cel francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau sau cancelarul Olaf Scholz.
După cum se observă şi din meniu, India acordă o atenție deosebită meiului. Astfel, premierul indian Narendra Modi a cerut în repetate rânduri comunității mondiale să cultive mai mult mei și să-l introducă în dieta zilnică.
De asemenea, la inițiativa Indiei, Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2023 Anul Internațional al Meiului. În plus, meiul a fost menţionat şi în declaraţia finală a summit-ului G20.
“Încurajăm eforturile de consolidare a cooperării în domeniul cercetării privind cerealele rezistente la schimbările climatice şi nutritive, cum ar fi meiul, quinoa, sorgul şi alte culturi tradiţionale, inclusiv orezul, grâul şi porumbul”, se arată în document.