Opinie dură despre Chindriș, fundașul de națională care a făcut 3 penalty-uri cu CFR Cluj și U Craiova: “Agentul dublu ce primește bani numai de la echipa pe care o asasinează!”

Până și copiii de școală primară au aflat că pe nou-născuții zămisliți în zodia ofsaidului sau în cea a faultului spartanii îi aruncau de pe creste, evident fără parașute. Sigur, în epoca noastră, o asemenea atitudine este catalogată drept inumană. Dar, în aceeași epocă proletaro-corporatistă în care subviețuim, se pune mai mult problema profitului decât cea a sufletului. Botoșăneanul Andrei Chindriș s-a devalizat singur și în interior și în exterior…

Dacă Andrei Chindriș ar fi văzut lumina zilei în Sparta, cu siguranță, noaptea i-ar fi surâs, îndestulător, rapid și cu ochii idolatri. Acest băiat s-a răstignit pe crucea unui obicei, acela de a-și ucide propria echipă. Dorit de FCSB și cerut (de către unii) chiar la echipa națională, Chindriș a devenit subiect de anecdote după ce a reușit să provoace două penalty-uri cu Craiova, dar mai ales pentru că, vorba lui Coșbuc, ulterior parafrazat de Nichita Stănescu, „a căzut în recidivă”.

Chindriș „Naționalul” cu „COPIT-19”, iapa lui D’Artagnan și botoșelul norocos al lui Mihăilă

Când l-a trosnit pe Omrani, chiar în minutul 2 al meciului cu CFR Cluj, provocând un „unșpe metri” care a decis soarta jocului, Andrei Chindriș și-a justificat activitatea profesională prin faptul că „picioarele erau grele”. Dacă faza nu se petrecea în debutul partidei, l-am fi putut bănui chiar și de… „blat”. Dar, din păcate sau din fericire, toți bandiții de pe lumea asta știu că unde e prostie nu există și tâlhărie… „deșteaptă”. Adică „acoperită” și de „nedetectat”, ca să mă exprim altfel…

Andrei Chindriș nu este un fotbalist rău. Și nici măcar prost. Este, însă, simbolul rezervei de cadre care a ajuns campionatul României. Seamănă mult cu iapa galbenă a celebrului personaj D’Artagnan, din romanele lui Alexandre Dumas, simpaticul gascon care pleca să cucerească Parisul și lumea pe o iapă bătrână și galbenă, care i-a rămas fără benzină la primul „PECO”, în care eroul nostru s-a ciomăgit cu experimentatul conte de Rochefort.

Digi24.ro

O femeie era milionară de cel puțin o lună, dar nu și-a dat seama. Descoperirea care i-a schimbat viața

Chindriș, sărmanul, este un agent dublu și culmea, primește bani numai de la echipa pe care o asasinează. A „creat” un penalty pentru CFR și, ca povestea să capete aer de roman, a mai născocit încă două în fața Craiovei. Artă pură, nu glumă… Sigur, antrenorul Marius Croitoru și-a sprijinit pupilul la finalul meciului: „Nu sunt supărat pe Chindriș, e un copil, unul care trebuie să învețe din greșeli! Sunt lucruri grave pentru un fundaș dar, repet, nu sunt supărat pe el!”. Sună delicat, dar diplomația se oglindește în fraze cu subiect și cu predicat. În vestiar…

Noul „hei-rup” mioritic

Un jucător dorit de FCSB și mai ales „studiat” de privitorii în stele căzătoare din anturajul echipei naționale nu are decât motive să fie mândru de minunatele sale realizări… „Naționalul” Chindriș tinde să pară ratajul cel mai prodigios al unei generații imberbe, simbolul „hei-rupismului” contemporan, întâlnit în toate zonele vieții sociale, nu doar în fotbal. Pe undeva, nu i-ar strica să intre în politică, pentru că s-ar simți ca la el acasă.

Când materia vrea să distrugă, își inventează omul său. Când omul vrea să se distrugă, își inventează materia sa. Cam așa stau lucrurile și aici, dar preferăm să privim iapa galbenă, ca pe un animal intens creat de un scriitor genial, pe decât năucul sportiv brunet, născocit de o lipsă de educație fotbalistică. Crasă. Ba chiar, deși am promis cititorilor că voi evita agresivitățile… tind să mă refer la un băiat a cărui inteligență emoțională este mai firavă decât cel mai elementar fir de auto-protecție. Tocmai de aceea, în ridicolul ei, situația devine atât de nostimă…

Mihăilă și Gustavo, luminile providenței

Craiovenii Mihăilă și Gustavo au apărut pe teren precum luminescența putregaiului într-o pădure de spini. Au fost simple accidente ale sclipirii care, de data asta, a scos în lacrima soarelui pete, nu raze.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Universitatea Craiova n-a jucat precum o echipă „mare”. A avut toate șansele să nu câștige (nici de data asta…) la Botoșani. Numai că, așa cum se întâmplă lucrurile pe timp de pandemie, COPIT-ul unuia s-a lovit de botoșeii altora și uite așa „Știința” a câștigat. Poate că oltenii vor cuceri, (totuși) meritat, acest titlu de campioni, așa cum există posibilitatea ca în alți ani să-l fi meritat mai mult, deși nu s-au aflat în postura de favoriți, dar asta este, deja, o altă discuție.

Aici, însă, apare problema providenței. Mihăilă a fost cel care a deschis robinetul, păcălindu-l pe acest Chindriș să-l faulteze în careu. Și asta face parte din arsenalul jucătorilor mari, iar juvetele Mihăilă… promite. De altfel, ca o paranteză, mulți se mirau de ce Bergodi îl ține în teren pe tânărul atacant, dar iată că italianul a avut mână bună. Chiar dacă Mihăilă n-a jucat senzațonal, l-a obligat pe nefericitul botoșănean să-l lovească peste botoșel și uite așa s-a scris istoria. Să revenim, însă…

Mic eseu despre un campionat absurd

În cazul absurdului, cel cu o memorie mai mare decât obiectele memorabile, lucrurile se repetă. În cazul firescului, cel lipsit de orice memorie este individul sau fenomenul care tinde spre perenitatea propriei insolențe.

Din meciurile pe care (și) le-a stricat în ultima vreme, Andreiuș a ieșit bălmăjit, absorbind absurdul. Că o fi vorba despre providență, despre hazard, despre – pur și simplu – o cădere energetică dură (se mai întâmplă, nu e de râs!) sau chiar de lipsa talentului, vom afla. Problema este alta. Virusul „COPIT”, de care suferă băiatul, este încă nedefinit pentru responsabilii cu iluminarea la cap din cadrul clubului botoșănean sau și domniile lor sunt… agenți dubli?

Până la urmă, tot tabloul devine tot mai interesant. Titlul de campioană va fi decis de talent, de educația tehnico-tactică sau de cosașii oricărei logici?

Campionatul României rămâne un sacru cameleon.