Atacul Hamas în Israel, începutul sfârșitului pentru Benjamin Netanyahu?

Deja slăbit de o reformă judiciară nepopulară, Benjamin Netanyahu, aflat de miercuri în fruntea unui „guvern de urgență”, este direct criticat după atacurile grupării teroriste Hamas. Criticii lui „Bibi” îi reproșează că a ignorat amenințarea teroristă și că întărește mișcarea care controlează Fâșia Gaza în detrimentul Autorității Palestiniene. După ce a dominat viața politică timp de două decenii, premierul Israelului ar putea plăti prețul politic al acestui eșec colosal.

„Furie palpabilă” în Israel

În urma atacului șocant al Hamas de sâmbătă, 7 octombrie, care a ucis peste 1 200 de persoane, începe o nouă eră politică în Israel, unde unii vorbesc de o traumă națională comparabilă cu cea resimțită în Statele Unite după atentatele din 11 septembrie.

Luptătorii palestinieni din Fâșia Gaza vecină au semănat teroare și moarte timp de mai multe ore în sudul statului evreu, masacrând fără discernământ bărbați, femei, copii și bătrâni și răpind câteva zeci de persoane. În ceea ce privește partea palestiniană, represaliile israeliene au făcut deja peste 1.500 de victime în Fâșia Gaza, unde gruparea Hamas se află la putere din 2007. Un bilanț care fără îndoială că va crește, scrie France 24.

Pe lângă șocul și teroarea provocate de atacul de sâmbătă, există o „furie palpabilă” în Israel, explică Clive Jones, profesor de securitate regională la Universitatea Durham (Anglia). Deși cea mai mare parte a furiei este îndreptată împotriva teroriștilor Hamas, „există, de asemenea, o furie mocnită împotriva acestui guvern – condus de Benjamin Netanyahu – care a eșuat în ceea ce privește problema securității”. „Unele comentarii, chiar și în ziarele de centru sau de dreapta, spun că acesta este cu siguranță cel mai prost guvern pe care Israelul l-a avut vreodată și că a afectat securitatea națională”, adaugă expertul.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Contestat de luni de zile

Benjamin Netanyahu a fost întotdeauna o figură care a divizat politica israeliană, în special de la revenirea sa la putere în 2022. Implicat în dosare de corupție, unii observatori îl suspectează că a dorit să devină din nou prim-ministru pentru a scăpa de urmărirea penală și pentru a pune pe jar sistemul judiciar al țării sale. În fruntea celui mai de dreapta guvern din istoria Israelului, Benjamin Netanyahu încearcă să impună, cu ajutorul aliaților săi religioși și evrei suprematiști, o reformă nepopulară a justiției care vizează să aducă Curtea Supremă sub autoritatea Parlamentului.

Timp de mai bine de nouă luni, uriașe demonstrații săptămânale au scos în stradă zeci de mii de israelieni îngrijorați de slăbirea fundamentelor statului de drept și ale democrației israeliene. Printre protestatari s-au numărat mii de rezerviști care au amenințat că nu vor mai îmbrăca uniforma militară dacă reforma va fi adoptată, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la capacitățile militare ale statului evreu în cazul unui atac pe scară largă.

O țară mai divizată ca niciodată

Sub conducerea lui Benjamin Netanyahu, „țara este profund divizată, așa cum nu a mai fost niciodată de la înființarea statului în 1948”, analizează Clive Jones. Cu excepția unui videoclip preînregistrat difuzat pe X (fostul Twitter), în care anunța că țara se află în război, premierul a părut că dorește să stea departe de reflectoare în urma atacului Hamas.

Rata de aprobare a lui Netanyahu se situa la aproximativ 27% înainte de atacul Hamas. Aparent conștient că nu are legitimitatea publică pentru a conduce Israelul în război, Netanyahu a înființat miercuri seara târziu un cabinet de război de urgență cu Benny Gantz, fost șef de stat major al IDF (armata israeliană), care conduce un partid de opoziție de centru-dreapta. În afară de un clip video postat pe rețelele de socializare, Netanyahu a așteptat 70 de ore înainte de a se adresa națiunii, scrie New York Magazine.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

De atunci, Benjamin Netanyahu a făcut o serie de declarații marțiale, promițând sânge și lacrimi taberei adverse. „Orice membru al Hamas este un om mort”, a declarat miercuri premierul israelian în timpul unui discurs oficial al guvernului de urgență, format anterior cu Benny Gantz, unul dintre principalii lideri ai opoziției.

„Carte albă” pentru coloniști

La șase zile de la atacul Hamas, multe întrebări rămân fără răspuns cu privire la eșecul serviciilor de informații israeliene. Pe de altă parte, lentoarea răspunsului militar este atribuită direct lui Benjamin Netanyahu și coaliției sale. Gata să facă orice pentru a reveni la putere, „Bibi” s-a bazat pentru realegerea sa pe unele dintre cele mai controversate figuri din peisajul politic israelian, precum ultranaționalistul Bezalel Smotrich și Itamar Ben Gvir, un alt susținător radical al extinderii coloniilor evreiești în Cisiordania, care a moștenit postul-cheie de ministru al Securității Naționale.

„Mulți oameni spun că coloniștii au avut un mare sprijin în cadrul cabinetului și că au avut aproape carte albă pentru a face tot ce au vrut în Cisiordania”, spune Clive Jones. Planurile de construire a mii de locuințe noi au provocat o izbucnire a violențelor în Cisiordania, ceea ce a necesitat întăriri militare din Fâșia Gaza pentru a-i proteja pe coloniști. „Atenția a fost deturnată pentru a face față situațiilor din Cisiordania cauzate de programele expansioniste ale coloniștilor”, confirmă Melanie Garson, profesor asociat de securitate internațională la University College London.

„Guvernul a ignorat armata”

În același timp, armata israeliană „a avertizat cu privire la un atac pe mai multe fronturi asupra populației civile, iar guvernul israelian a ignorat armata”, deplânge jurnalista independentă Noga Tarnopolsky. Luni, un oficial egiptean de rang înalt a declarat că serviciile sale de informații au avertizat, de asemenea, Israelul că Hamas pregătește o operațiune de amploare și că ministrul egiptean al informațiilor i-a trimis un mesaj direct lui Benjamin Netanyahu. Premierul a „ignorat” aceste avertismente.

De partea sa, Benjamin Netanyahu neagă că ar fi fost avertizat de Cairo. „Nu a sosit niciun mesaj în avans din partea Egiptului, iar premierul nu a vorbit și nici nu s-a întâlnit cu șeful serviciilor de informații egiptene de la formarea guvernului (în noiembrie 2022), nici direct, nici indirect. Aceasta este o știre total falsă”, a declarat biroul său.

Securitatea, un capitol eșuat

În ciuda furiei și a neînțelegerii opiniei publice, nu este încă momentul pentru reglări de conturi în Israel, unde prevalează o formă de unitate națională după oroarea atacului Hamas. „Poporul și guvernul sunt galvanizate în spatele lui, iar acest lucru va crea un puternic sentiment de unitate, deoarece nu poți duce un război intern când trebuie să lupți cu unul extern”, spune Melanie Garson.

Miercuri, Benjamin Netanyahu, pe lângă constituirea unui guvern de urgență, a anunțat formarea unui cabinet de război menit să reintegreze în roluri-cheie lideri politici moderați cu experiență dovedită în domeniul securității. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această unitate de circumstanță să dureze dincolo de războiul nemilos declanșat împotriva Hamas, iar eșecurile colosale ale lui Benjamin Netanyahu nu vor fi ușor de uitat, asigură Melanie Garson.

„Va fi foarte greu pentru Benjamin Netanyahu să scape de criticile pentru că nu a reușit să pună în aplicare mecanisme adecvate pentru a proteja persoanele care trăiesc la granița cu Fâșia Gaza”, spune ea. „Oferta politică a lui Netanyahu s-a bazat pe singurul lucru pe care majoritatea israelienilor îl consideră esențial: securitatea. La acest capitol, a eșuat în mod clar”, adaugă Clive Jones.

Atacul uluitor al Hamas ar trebui, de asemenea, să dea naștere unor anchete oficiale susceptibile de a scoate la iveală eșecuri în materie de securitate, strategie și leadership, ceea ce ar putea face nesustenabilă poziția lui Benjamin Netanyahu. „Aș fi surprins dacă el va mai fi în funcție peste un an”, prezice Clive Jones. După plecarea sa, conchide el, „nu cred că țara va simți un vid (…) pentru că va apărea o eră cu totul nouă”.

„Bibi” pregătește tancurile

Israelul a mutat trupe, tancuri și alte echipamente militare către Fâșia Gaza, în pregătirea unei posibile invazii terestre a enclavei în zilele următoare. După ce a descris atacurile Hamas drept „11 septembrie israelian”, Benjamin Netanyahu i-a vizitat pe soldații de pe linia întâi. Nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării, a spus el.

„Gaza nu va mai fi la fel. Vom ajunge la o situație în care grupul care conduce Gaza va fi bătut crunt, îl vom desființa. Și oricine va rămâne acolo va înțelege foarte bine că așa ceva nu mai poate fi făcut statului Israel”, a declarat generalul-locotenent Herzi Halevi, șeful Statului Major al Israelului.

În Fâșia Gaza, cele două milioane de locuitori sunt prinși în capcană, fără apă sau electricitate . De asemenea, Israelul a tăiat toate sursele de energie. Organizațiile umanitare de pe teren sunt copleșite. Bombardamentele au făcut cel puțin 1.500 de victime, iar bilanțul crește de la o oră la alta.

Ordin de evacuare pentru un milion de persoane din Gaza

Aflat într-o vizită în Iordania, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a cerut joi pentru prima dată „încetarea imediată a agresiunii” împotriva palestinienilor. De asemenea, el a respins „practica uciderii sau maltratării civililor în ambele tabere”. Armata israeliană a ordonat, joi, evacuarea a 1,1 milioane de persoane din nordul Fâșiei Gaza către sud, ceea ce va avea „consecințe umanitare devastatoare”, potrivit ONU.

În afară de bombardamente, armata israeliană a desfășurat zeci de mii de soldați în jurul Fâșiei Gaza. Ordinul de „relocare” sugerează că IDF va interveni pe teren, deși acest lucru nu a fost încă oficializat. Mai mult de 338.000 de persoane au fost strămutate în urma loviturilor împotriva Fâșiei Gaza, potrivit unui bilanț al ONU.

Șefii UE, după americani în Israel

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit joi la Tel Aviv, în semn de solidaritate cu Israelul, unde s-a întâlnit cu Benyamin Netanyahu. Vineri, el se va întâlni cu președintele palestinian Mahmoud Abbas în Iordania, împreună cu regele Abdullah al II-lea.

Președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Parlamentului European, Roberta Metsola, se vor deplasa vineri în Israel pentru a exprima solidaritatea Uniunii Europene în urma ofensivei sângeroase a Hamas, au anunțat joi seara serviciile lor. Cei doi lideri „își vor exprima solidaritatea cu victimele atacurilor teroriste ale Hamas și se vor întâlni cu liderii israelieni”, au anunțat Comisia și Parlamentul într-un comunicat de presă, adăugând că „programul vizitei va fi anunțat ulterior”.