Life

Augusta Lazarov, dezvăluiri despre bărbații din viața ei: “Mi se părea un arogant”

Augusta Lazaro a vorbit despre momentul în care l-a cunoscut pe actualul soț, pe cunoscutul actor Andreas Petrescu, la ani buni după moartea lui Valeriu Lazarov.
14.11.2022 | 11:54
Augusta Lazarov dezvaluiri despre barbatii din viata ei Mi se parea un arogant
Augusta Lazarov-Petrescu, detatlii exclusive despre Andreas Petrescu, Sursă foto: Montaj FANATI
ADVERTISEMENT

Augusta Lazarov-Petrescu mărturisește că prima impresie pe care i-a făcut-o actualul soț, actorul Andreas Petrescu, nu a fost una bună, pentru că-l văzuse la televizor și i se păruse un bărbat arogant. Cunoscuta producătoare este căsătorită acum cu actorul, scenaristul și celebrul textier de la IUmor, Andreas Petrescu, și ne povestește cât de surprinsă a fost să cunoască, de fapt, un bărbat extraordinar.

Augusta Lazarov a vorbit despre bărbații care i-au schimbat viața

Augusta Lazarov-Petrescu, cunoscuta producătoare și prezentatoare tv ne dezvăluie, într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, cum și-a cunoscut actualul soț, pe celebru scenarist de la IUmor, Andreas Petrescu.

ADVERTISEMENT

Augusta Lazarov-Petrescu își aduce aminte de prima iubire, cea de la 13 ani, de cum a spus primul ”DA”, la 29 de ani, omului care i-a schimbat destinul, Valeriu Lazarov, și ne dezvăluie detalii exclusive despre relația pe care o are în continuare cu Julio Iglesias.

De asemenea, producătoarea TV ne-a dezvăluit ce i-a spus actualului soț la prima întâlnire și cum se comportă, ca mamă, atunci când este acasă, dar și cum era în copilărie.

ADVERTISEMENT

“Am fost îndrăgostită din prima clipă de București”

În 1994 ai venit în București, cum ai reușit să te adaptezi unui oraș cu totul nou?

– Eu am fost îndrăgostită din prima clipă de București. Când eram mici plecam cu familia la Năvodari unde stăteam o lună de zile. Plecam noaptea din Tg-Jiu ca să fim la răsărit pe plajă. La întoarcere traversam Bucureștiul și stăteam o noapte la mătușa mea.

Eram fascinată de București, clădirile mele preferate erau Cercul Militar Național  și Ateneul. Mi-am dorit ca, după ce termin liceul, să mă mut în București. Și am ajuns în ‘94 dar, necunoscând orașul, mi-am luat o hartă cu care mergeam peste tot.

ADVERTISEMENT

La 29 de ani ai spus pentru prima dată ”DA” unui om deosebit, Valeriu Lazarov. Erai foarte tânără, nu ți-a fost teamă de asemenea responsabilitate?

– Nu, pentru că nu m-a făcut să simt că ar fi o modificare în felul meu de-a fi și în modul în care se desfășura relația noastră. A fost atât de neașteptată întâlnirea noastră încât, după aceea, s-a transformat într-o normalitate foarte plăcută. Momentul căsătoriei a venit natural, după asta nu s-a schimbat cu nimic felul nostru de a fi. Cu Valeriu am făcut doar căsătoria civilă. Cu Andreas am făcut cununie religioasă.

ADVERTISEMENT
Augusta Lazarov-Petrescu alături de Valeriu Lazarov, în ziua căsătoriei. Sursă foto: Arhivă personală
Augusta Lazarov-Petrescu alături de Valeriu Lazarov, în ziua căsătoriei. Sursă foto: Arhivă personală

Ce înseamnă pentru tine Madridul? Ce amintiri te leagă de acest oraș?

– Doar amintiri frumoase, foarte frumoase. Fascinant e că am stat 6 ani acolo, dar am descoperit Madridul abia în 2014, cu Andreas, 10 ani mai târziu, când l-am luat pas cu pas pe străduțe. Când am ajuns în 2003 acolo nu știam niciun cuvânt în spaniolă și într-o lună am învățat limba. Făceam în fiecare zi câte 4 ore de spaniolă, profesoarele îmi spuneau să nu-mi fie frică să vorbesc, chiar dacă n-o făceam corect.

Valeriu Lazarov a fost un mare om de televiziune. După moartea lui, câți dintre prietenii comuni ți-au rămas alături?

– Ideea este că majoritatea prietenilor de familie erau persoane în vârstă, oameni care lucraseră cu Valeriu, iar unii dintre ei s-au stins din viață. Nașa noastră de cununie a fost Carmen Sevilla, o actrița și o cântăreață extrem de cunoscută și iubită, o știa toată Spania. La Sarita Montiel am fost acasă, am filmat la ea. Au fost persoane care s-au stins între timp, dar cu care eu am păstrat legătura după ce am plecat de la Madrid.

Augusta Lazarov-Petrescu despre Andreas: “Îl știam de la televizor și mi se părea un arogant”

Ce înseamnă Andreas pentru tine? Cum a reușit să-și facă loc în viața ta?

– A fost o minune întâlnirea cu el pentru că îl știam de la televizor și mi se părea arogant. A fost o surpriză când l-am cunoscut personal pe 7 ianuarie 2014. Fusesem invitată la un spectacol de-al lui de o altă persoană. M-a întâmpinat Gabi Fătu, m-a dus la masă și mi-a zis să mă așez spunându-i și lui Andreas ‘ridică-te, dragă, că a venit Augusta Lazarov’. ‘Hai că o fi venit vreo prințesă’, a fost răspunsul lui Andreas.

Și așa ți-ai schimbat părerea despre el.

– Am fost surprinsă după spectacol să văd ce actor bun este. Avea un moment în care juca beat și nu înțelegeam când a avut timp să bea, părea perfect real. La final de spectacol am avut al doilea șoc când am aflat că el a scris textul. Eu lucram pe atunci în Antena și nu găseam oameni să scrie comedie. Am coborât la masă și Andreas a întrebat dacă sunt cu mașina. Eu am înțeles dacă am mașina în fața teatrului și am zis că nu. Foarte bucuros, s-a oferit să mă ducă acasă și pe mine, dar și pe câțiva colegi. Când am ieșit a trebuit să-i ducă pe ceilalți pentru că eu i-am explicat că m-am parcat mai departe.

Augusta Lazarov-Petrescu, despre prima întâlnire cu soțul: “I-am zis că accept să ne mai vedem numai dacă are gânduri serioase”

Mai ții minte prima întâlnire?

– Da, am fost o întâlnire frumoasă, am fost la o ceainărie. I-am zis din start că înțeleg că vreau să ne cunoaștem mai bine și i-am spus că sunt de acord cu asta numai dacă are gânduri serioase, dacă vrea să rămânem împreună și să formăm o familie. Erau niște lucruri pe care am simțit că trebuie să i le spun de la prima întâlnire, să fie omul pus în temă, să nu creadă că-mi doresc câteva întâlniri apoi să ne despărțim. Mi-a zis că sinceritatea și franchețea mea i-au dat de gândit.

Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Ce s-a întâmplat, ce ai simțit?

– Au fost mai multe momente rele. În primul rând, dispariția oamenilor dragi din viața mea. Primul om a fost bunica mea, aveam 6 ani atunci. Apoi au urmat ceilalți bunici, apoi moartea lui Valeriu. Durerile astea le conștientizezi mai puternic ca adult, când ești copil este ceva sentimental. Ca adult ți se prăbușește lumea, simți că totul se termină și nu mai poate fi nimic de acum încolo, e ca și cum te-ai anula definitiv.

Dacă ar fi s-o iei de la început, există vreo greșeală pe care nu ai mai repeta-o?

– Cred că fiecare experiență îți construiește viața, drumul în viața, fără experiențe pozitive și negative nu aș fi devenit persoana de azi, de care sunt mulțumită. Nu pot să spun că nu aș mai avea încredere în anumite persoane care m-au dezamăgit pentru că dezamăgirile au fost profesionale, niciodată în familie.

“Cu Julio Iglesias mai vorbesc, m-a chemat în vizită la el, în Republica Dominicană”

Știu că erați foarte apropiați de Julio Iglesias și de familia lui.

Cu Julio Iglesias mai vorbesc, m-a chemat în vizită la el, în Republica Dominicană, dar n-am ajuns niciodată. Când avea concert la București o punea pe PR-ița lui să mă sune. M-a invitat la o cină, cu o seară înainte de concert, și nu știam ce să-i duc cadou. Voiam să fie un cadou de suflet. Am găsit o fotografie în care Julio filma împreună cu Valeriu în America de Sud, i-am înrămat-o și i-am făcut-o cadou.

Augusta Lazarov-Petrescu alături de Julio Iglesias, in anul 2013. Sursă foto: Arhivă personală
Augusta Lazarov-Petrescu alături de Julio Iglesias, in anul 2013. Sursă foto: Arhivă personală

Anul următor i-am spus că vreau să vin cu actualul meu iubit și cu viitoarea soacră, îndrăgostită de Julio Iglesias. A fost o surpriză dublă, ea era foarte emoționată, pe Julio l-am anunțat că voi avea un bebe și țin minte că i-a spus lui Andreas să aibă mare grijă de mine.

“Mama Augusta este corectă”

Cum este mama Augusta? Severă, permisivă?

-Mama Augusta este corectă. Pretențioasă la teme și foarte iubitoare. Îmi doresc că Luca să fie conștient de importanța vieții lui. Este esențial să se instruiască, să fie atent la școală, să învețe zilnic ceva nou. Încerc să nu pun presiune, să nu-l obsedez cu notele bune. Important este să știe de ce merge la școală, să fie atent și să se distreze în momentele de relaxare.

Ce ai învățat de la Luca?

-Am învățat bunătatea, să accept oamenii așa cum sunt ei, fără să am alte pretenții. Și să încerc să iau partea bună a fiecărei întâmplări din viața mea. El ne-a dat o mulțime de lecții prin felul lui de-a fi. Acum câțiva ani trebuia să ne vedem la un restaurant unde îi făceam ziua și Andreas trebuia să-l ia pe Luca și tortul, iar eu veneam de la muncă. În grabă i-a alunecat tortul și și-a pierdut forma. Andreas s-a enervat, iar Luca i-a zis să stea liniștit, că-n burtă tot deranjat ajunge tortul.

Augusta Lazarov-Petrescu alaturi de Andreas și Luca. Sursă foto: Arhivă personală

Augusta Lazarov-Petrescu, alături de Andreas și Luca. Sursă foto: Arhivă personală

Singurul lucru, profesional vorbind, este să fac alegerile care să-mi ofere o liniște, fără să mai vreau să demonstrez ceva. De-a lungul timpului orice demonstrație rămâne înmagazinată în mintea celorlalți care urmează să te judece din punctul lor de vedere. Pentru mine contează ca tot ceea  ce este în afara familiei să nu-mi afecteze viața personală.

Amintiri din copilărie: “Am căzut într-o gropă acoperită de frunze și crengi”

Cum a fost copilăria ta?

– Copilăria mea a fost minunată. Am un unchi cu care mergeam la mare în fiecare vară, cu toată familia, iar distracția lui cea mai mare era să ne ia cu el. La vârsta mea de acum repet și voi repeta mereu, aș retrăi la nesfârșit perioada claselor 1-8. Conștientizam cu mintea de  atunci cât e de bine să fii copil, cât de ușoară este viața, nu aveam nicio grijă și nu mă gândeam decât să merg la școală, să mă joc toată ziua și să citesc.

Îți mai aduci aminte două trăsnăi memorabile?

– Au fost mai multe întâmplări, una povestită de tata pentru că eram prea mică să mi-o aduc aminte, aveam doar 4 ani. Pe mine nu m-a marcat, pe ei da. Ne plimbam la munte, prin pădure, și la un moment dat am rămas în urmă. Mama și tata m-au căutat și m-au găsit într-o groapă acoperită complet cu frunze și crengi. Stăteam acolo cuminte și nu spuneam nimic, credeam că e o joacă.

Altă dată am plecat de acasă, dar tot cu un scop bun. Am decis să mă duc la cimitir la bunica să-i aprind o lumânare. Mi-am luat bicicleta și am plecat. Știam că trebuie să găsesc o străduță în capătul căreia se află un gutui. Doar că era primăvară și nu avea gutui. Am nimerit până la urmă cimitirul, am aprins o lumânare, m-am apucat să-i povestesc bunicii ce-am mai făcut și m-am trezit cu tata și bunicul alergând spre mine, fericiți că m-au găsit acolo.

Augusta Lazarov-Petrescu și-a poreclit fratele: “Puiuțu’ i-a rămas”

 Cum te distrai cu fratele tău când erați mici?

-Mie îmi plăcea că am un frate, eram extrem de încântată, poate și pentru că este o diferență mică între noi, de 1 an și 8 luni. Când a plecat mama să nască eram așa nerăbdătoare să vină acasă cu Sandu încât întrebam mereu ‘când vine puiuțu’ ‘. Și Puiuțu’ i-a rămas, și azi unii membrii ai familiei așa îi spun.

Augusta Lazarov-Petrescu împreună cu fratele ei Sandu. Sursă foto: Arhivă personală
Augusta Lazarov-Petrescu, în copilarie

Noi am mers la aceeași grădiniță, eu aveam 5 și el aproape 4. Era foarte independent de mic, mi-ar fi plăcut să merg la el în clasă, dar nu reușeam pentru că nu-l găseam. Făcea diverse lucruri, pleca singur la bucătărie să mai ceară niște mâncare, nu reușeam să dau de el. Iar acasă ne jucam cum voia el. Trebuia să ne jucăm întâi jocurile lui că apoi să le jucăm și pe ale mele. Dar, după ce făceam ce dorea, el zicea că-i obosit, se culca și uita de jocurile mele.

“Am simțit o panică teribilă și mi s-a făcut rău”

Ai copiat vreodată la vreun examen?

– Nu am copiat niciodată, dar aveam un coleg de bancă ce înțelesese sistemul și se concentra numai pe română și matematică. Aveam un examen la istorie și mi-a spus că nu învață. A venit ziua tezei și mi-a zis să-i suflu pentru că el nu știe nimic. Ne-a dat subiectele pe rânduri deci nu avea cum să copieze de la mine.

Trebuia să avem cărțile pe podea, așa era regula, și el a încercat să ridice cu piciorul coperta și mi-a spus să citesc, să-i suflu. Am vrut să fac asta, dar am simțit o panică teribilă și mi s-a făcut rău.

Când te-ai îndrăgostit prima dată?

– Eram în clasa a 5-a și îmi plăcea de un băiat din clasa a 8-a. Era perioada de banchete și diriginta clasei ne-a dus într-o tabără de un weekend. Am mers împreună clasele și am avut o seară cu muzică și dans. Mărturisesc că a fost o dragoste nedeclarată, aveam un sentiment pe care n-aveam cum să-l fac public la vârsta aia.

Mai ții minte când ai câștigat primii bani din viața ta?

– Sigur, în urmă publicării unei poezii scrise de mine în ziarul poliției din Târgu Jiu. După ce am scris mai multe poezii i le-am dat profesorului de limba română care mi-a zis că e foarte bine ce fac, am talent și să nu mă opresc. Fără să-mi spună, s-a dus la ziarul poliției și le-a dat poeziile mele. Îmi aduc aminte că am câștigat 1700 de lei.

Ce ți-ai cumpărat cu ei?

– Primul lucru pe care l-am cumpărat a fost un pachet de sare, la îndemnul tatălui meu care spunea că banii se înmulțesc dacă iei niște sare. Și sigur i-am cumpărat ceva lui Sandu.

ADVERTISEMENT