Australienii primesc bani de la stat ca să-și poată părăsi partenerul violent. În România, agresorul are mai multe drepturi decât victima

De marți, victimele pot solicita o plată de 5.000 de dolari australieni (3.700 de dolari americani), care include numerar și plăți directe pentru cheltuieli precum taxele școlare.

Australienii primesc bani de la stat ca să-și poată părăsi partenerul violent

Deși schema este deschisă pentru toate sexele, autoritățile se așteaptă ca femeile să constituie cea mai mare parte a solicitanților într-o țară în care o femeie este ucisă de un partener la fiecare nouă zile, potrivit datelor guvernamentale.

Deși plata a fost binevenită de către avocații pentru drepturile victimelor, unii spun că nu abordează cauzele profunde ale violenței în familie în Australia.

“Există o mare problemă morală, etică și politică aici. De ce trebuie să treacă în continuare prin această traumă extraordinară și dislocare în viața ei, când, de fapt, nu a fost cea care a comis răul?

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De ce trebuie să fie ea cea care să ia copiii și animalele de companie rapid și, eventual, să nu poată obține un loc într-un adăpost?”, spune Mary Crooks, director executiv al Victorian Women’s Trust, citată de CNN.

Australia are scoruri slabe în clasamentele internaționale ale egalității de gen, ceea ce poate contribui la o dinamică inegală a puterii în relații și poate face femeile vulnerabile din punct de vedere economic.

Raportul Global Gender Gap 2021 al Forumului Economic Mondial plasează Australia pe locul 50 – mult sub Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Noua Zeelandă.

La 13,4%, diferența de remunerare între femei și bărbați din Australia este la un nivel record, a declarat guvernul, care s-a angajat să reducă în continuare decalajul.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Cu toate acestea, cifrele arată că pandemia a înrăutățit disparitatea economică din Australia, deoarece mai multe femei și-au pierdut locurile de muncă sau li s-au redus orele în timpul carantinelor locale decât bărbații.

Și, ca în multe țări, pandemia a dus, de asemenea, la o creștere a violenței în familie din Australia.

Potrivit guvernului, două treimi dintre femeile care au suferit violență fizică sau sexuală comisă de către un partener actual sau fost în timpul pandemiei au spus că violența a început sau a escaladat în timpul crizei.

Carantinările au împiedicat multe femei să părăsească relații abuzive – și acum, chiar dacă restricțiile Covid-19 se relaxează, un boom al pieței imobiliare care a crescut costurile de închiriere face acest lucru și mai dificil.

Ajutorul acoperă doar o fracțiune din costuri

În ultimii ani, guvernul australian a încercat să abordeze violența în familie cu o serie de planuri naționale – dar ratele rămân în mod persistent ridicate și atitudinile învechite au fost greu de schimbat.

De exemplu, un sondaj din 2018 realizat de organizația națională de cercetare australiană a constatat că unul din cinci australieni consideră că exemplele de violență domestică sunt „reacții normale la stresul și frustrarea de zi cu zi”.

Liderii indigeni spun că planurile au fost atât de ineficiente pentru comunitatea lor, încât doresc un plan național separat.

Potrivit cercetărilor efectuate de Our Watch, femeile aborigene și femeile care locuiesc pe insulele din strâmtoarea Torres suferă rate de violență mai mari decât femeile neindigene și sunt de 11 ori mai predispuse să moară din cauza abuzului.

Ajutorul pentru victimele violenței domestice face parte dintr-un pachet de siguranță pentru femei în valoare de 1,1 miliarde de dolari australieni (820 milioane de dolari americani) anunțat de guvern în mai.

Dar, deși acest ajutor va ajuta într-un fel femeile să scape de violență, suma reprezintă doar o fracțiune din estimările sumei necesare victimelor pentru a-și găsi siguranța.

În 2017, Consiliul Sindicatelor din Australia a constatat că a costat în medie 18.000 de dolari australieni (14.000 de dolari americani), inclusiv angajarea unui avocat și compania de mutare, precum și dotarea unei noi case cu alimente și electrocasnice.

ACTU a declarat că este probabil ca costul să fie și mai mare în 2021.

Ce drepturi au victimele violenței în familie din România?

Cifrele violenței în familie din țara noastră sunt ridicate. Potrivit unui raport al Centrului FILIA, ONG care militează pentru drepturile femeilor, în România au murit din cauza violenței în familie 426 de femei și fete în ultimii opt ani, de 16 ori mai multe decese decât cele înregistrate de trupele române în Afganistan în cei 19 ani de prezență în zona de război.

Teoretic, în România, victimele violenței în familie au dreptul la ordine de protecție provizorii, pe care le pot emite polițiștii chemați la fața locului, ordine de protecție, emise de instanță și dreptul la avocat din oficiu în procesele pentru obținerea acestor din urmă ordine de protecție.

Situația din teren arată însă că, numai anul acesta, o treime dintre ordinele de protecție emise de polițiști au fost încălcate, iar costurile pentru obținerea unui ordin de protecție de la o instanță sunt mult prea ridicate pentru majoritatea victimelor violenței domestice.

„La nivel cantitativ și calitativ, statul nu oferă servicii pentru victimele violenței domestice.

Dacă vorbim, de exemplu de un centru de găzduire a victimelor violenței domestice existent în București, care anul trecut, an de pandemie greu, în care nu știai unde să fugi mai repede, a avut cinci victime găzduite într-un an de zile.

La capitolul statistici stăm foarte bine. Să ne înțelegem, locuri au avut mai mult de cinci. Și victime au fost mai mult de cinci.

Întrebarea este de ce o victimă pleacă dintr-un centru care aparține statului după câteva zile. Oferă statul servicii cu adevărat pentru găzduirea victimelor violenței domestice?”, spune avocatul Giulia Crișan de la asociația ANAIS într-un interviu pentru Europa Liberă.

Abia din 2020 victimele violenței domestice au dreptul la un avocat din oficiu atunci când solicită în instanță un ordin de protecție. Până atunci, singurul care beneficia de apărare din oficiu era agresorul.

„Anul trecut, legea a fost modificată și victima poate beneficia de un avocat din oficiu.

Până anul trecut, din 2012, de când s-a implementat în România ordinul de protecție emis de instanța de judecată și până în ziua de astăzi, agresorul a avut apărare din oficiu în dosarele având ca obiect emiterea ordinului de protecție, dar victima nu.

Dacă instanța de judecată îi respinge victimei cererea de a emite un ordin de protecție, victima – bătută de soartă, plimbată pe la tribunale pentru a-ți obține protecția – este obligată să plătească cheltuielile de judecată reprezentând atât contravaloarea onorariului din oficiu achitat de stat pentru agresor cât și cel acordat de stat pentru avocatul victimei.

Dacă victima formulează cerere pentru a obține un ordin de protecție și obține acest ordin, ce credeți?

Cheltuielile privind avocatul din oficiu care l-a apărat pe agresor rămân în sarcina statului, deoarece statul nu poate să-i deranjeze pe agresori nici măcar cu obligarea la cheltuieli”, a mai explicat Giulia Crișan.

Așa se face că, 33 de femei au fost ucise de un membru al familiei în primele opt luni ale anului 2021, potrivit raportului întocmit de Centrul FILIA.

Tot în aceeași perioadă au fost înregistrate aproape 20.000 de cazuri de loviri și alte violențe în familie, iar în mai bine de 90% dintre situațiile cu violență domestică agresorii au fost bărbați. În fiecare săptămână, patru femei sau fete sunt violate de un membru al familiei.

Numărul ordinelor de protecție eliberate de polițiști a crescut din nou, pentru al treilea an la rând: peste 7.000 au fost emise în primele opt luni ale anului, iar o treime dintre ele au fost încălcate de agresori.