Ministerul de Interne de la Viena, condus de către Gerhard Karner, cel care în Consiliul JAI s-a opus intrării țării noastre în spațiul Schengen, a anunțat că, de la începutul anului până în noiembrie inclusic, s-au înregistrat 101.757 cereri de azil. În noiembrie au fost doar 11.890, ceea ce reprezintă o treime față de luna precentă, informează EFE, preluată de Agerpres.
Principala sursă de migranți către Austria, potrivit oficialităților de la Viena, este Serbia unde au călătorit, cu sau fără viză, circa 40% din solicitanții de azil. Din Serbia aceștia trec în Ungaria, țară care nu îi înregistrează, și apoi în Austria, România fiind în afara acestei rute de migrație.
În pofida cererilor în scădere pe finalul anului, numărul de 101.000 de cereri este peste cele 90.000 de cazuri din 2015, când un val migraționist de amploare, cu sute de mii de refugiați și migranți, au venit din Orientul Mijlociu și au tranzitat Austria în drum către alte țări din centrul și vestul Europei.
Ministerul de Interne austriac susține că scăderea numărului de cereri din noiembrie se datorează înăspririi controalelor la frontiere cu Ungaria, la intrarea în spațiul Schengen, precum și faptului că Serbia a introdus obligativitatea vizelor pentru cetățenii tunisieni.
Țările de origine ale azilanților sunt Afganistan, India, Maroc, Pakistan, Siria și Tunisia. Indienii și tunisienii nu pot fi îndreptățiți la azil, potrivit legii austriece, iar Viena a făcut presiuni repetate asupra Belgradului să ceară vize pentru accesul acestora în Serbia.
Guvernul sârb a decis, în luna octombrie, introducerea vizelor pentru călătorii care vin din Burundi și Tunisia, iar din ianuarie o măsură similară se va aplica și indienilor.
În general, Serbia a dat dreptul de a primi fără viză călătorilor din state care nu au recunoscut independența Kosovo, provincie secesionistă care s-a separat unilateral de Belgrad în 2008.
În primele 11 luni ale acestui an, Austria a respins 80.000 de solicitări de azil, iar alte 19.500 de persoane au beneficiat de aprobarea solicitărilor. Pe lângă aceștia, în Austria mai sunt 70.000 de refugiați ucraineni, majoritatea primind ajutoare de la statul austriac.
Austria s-a opus intrării nostre în spațiul Schengen la Consiliul JAI din decembrie invocând faptul că România ar fi una dintre principalele rute de tranzit ale migranților către Viena.