Autonomia Ținutului Secuiesc, un rateu în cinci episoade al radicalilor maghiari. Nici liderii UDMR nu au susținut proiectul

Pe 29 decembrie 2023, în ultima zi a sesiunii parlamentare trecute, senatorii au respins definitiv un proiect de lege privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc. Este pentru a cincea oară când această inițiativă este respinsă de către Parlament, respingere care de obicei se face fără vâlvă, mai ales că nici conducerea UDMR nu a susținut vreodată acest proiect. Pe niciuna dintre cele cinci încercări de legiferare nu a figurat vreodată semnătura unui președinte al Uniunii, indiferent că a fost vorba de Marko Bela sau Kelemen Hunor.

Autonomia Ținutului Secuiesc, susținere limitată în UDMR

Autonomia Ținutului Secuiesc este un vis al unui grup de radicali maghiari care încă nu este abandonat deși până acum eșecurile au fost lamentabile. Deși din punct de vedere al tehnicii legislative sunt cinci inițiative diferite, proiectul este același din 2004 încoace, cu modificări doar la nivelul expunerii de motive, care are redactări diferite în funcție de parlamentarii care și-au pus semnăturile ca inițiatori, dar nu întotdeauna.

Prima dată, proiectul a fost depus în 2004 de către un grup de șase parlamentari UDMR, printre care și Toro Tibor care, în 2011, a fondat Partidul Popular Maghiar din Transilvania. Niciunul dintre cei șase semnatari nu făcea parte din prima linie a liderilor Uniunii. Puterii de atunci i-au trebuit doar trei luni să „rezolve” proiectul prin respingere definitivă. În legislatura 2004-2008, proiectul a fost depus din nou, dar de data aceasta numărul susținătorilor s-a redus la doi – deputatul Becsek Garda Dezsö și senatorul Sógor Csaba, cu toate că între timp UDMR devenise partid de guvernământ, alături de Alianța D.A. dintre PNL și PD.

De data aceasta, tehnica folosită de către partidele din Parlament a fost alta. Deși a fost depus în iulie 2005, abia în septembrie 2012 inițiativa a fost respinsă definitiv. După acest eșec, subiectul a fost îngropat șase ani, până când în postura de don Quijote al autonomiei secuilor s-a pus deputatul Kulcsár-Terza József-György, care a fost ales pe listele UDMR, deși era președintele organizației Partidului Civic Maghiar din Covasna. El a reluat același proiect mai vechi, cu o expunere de motive ușor modificată și l-a depus din nou în februarie 2018. Proiectul a fost respins în numai trei luni.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Kulcsár-Terza nu s-a lăsat păgubaș și l-a depus din nou în decembrie 2019, cu toate că era în timpul aceleiași legislaturi, iar un proiect respins nu mai poate reinițiat de către aceiași deputați sau senatori până când nu este ales un nou parlament. Perseverentul deputat a reușit să ocolească această interdicție găsind încă un cosemnatar, pe Biró Zsolt-István.

O lege care a stat doar două zile în Parlament

De data aceasta, situația a devenit ceva mai serioasă întrucât, fără să-și propună acest lucru, cei doi au reușit să provoace un scandal monstru între președintele Iohannis și PSD, pe vremea când șeful statului încă nu-i invitase pe social-democrați să preia guvernarea. În aprilie 2020, proiectul a fost aprobat tacit în Camera Deputaților întrucât trecuseră cele 45 de zile în care trebuia discutat și votat. Tehnic vorbind, nu era nicio problemă întrucât în forul decizional, Senatul, proiectul nu mai putea trece prin adoptare tacită și trebuia neapărat să fie supus la vot.

Însă pentru Iohannis a fost ocazia unui atac furibund la adresa președintelui Camerei, chiar actualul premier Marcel Ciolacu, pe care l-a acuzat că, împreună cu ceilalți lideri ai PSD au vândut Ardealul. „Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor (…) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă”, spunea Iohannis pe 29 aprilie 2020.

Scandalul s-a terminat repede legat de autonomia Ținutului Secuiesc, după ce Senatul a respins proiectul definitiv, iar Iohannis a fost amendat de CNCD, plus un bonus sub forma ironiilor venite din partea conducerii UDMR. „Domnule președinte Klaus Iohannis, sper, că după ce ați salvat România și ați apărat Ardealul, veți avea timp să vă ocupați și de chestiunile economice, sociale, de șomaj”, comenta atunci Kelemen Hunor.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Ultima tentativă a avut loc în decembrie 2023, când neobositul Kulcsár-Terza a reușit de data aceasta să-l coopteze drept co-inițiator pe Zakarias Zoltàn. Speriat ca nu cumva să se trezească din nou acuzați că au vândut Ardealul, cei de la PSD au reușit performanța să îngroape subiectul în numai 2 zile. Pe 27 decembrie a fost înregistrat la Cameră, iar Biroul Permanent a aprobat procedură de urgență, pe 28 decembrie a obținut toate avizele de la comisii, iar raportul a fost înaintat plenului care a respins legea. O zi mai târziu, același lucru se întâmpla și la Senat.

Limba maghiară, obligatorie în administrație, justiție și poliție

Faptul că în 20 de ani, după cinci tentative de promovare, s-au găsit doar 11 parlamentari UDMR să susțină inițiativa arată că nici măcar Uniunea nu crede că autonomia Ținutului Secuiesc ar putea fi acceptabilă în această formă, care contravine evident prevederilor constituționale, chiar dacă UDMR a votat în favoarea acestor inițiative, inițiate de radicali din interiorul său.

Zona autonomă ar urma să cuprindă județele Covasna și Harghita plus o regiune din județul Mureș, anume cea reprezentată de scaunul istoric Mureș. Consiliul de Autoadministrare ar urma să funcționeze ca un fel de parlament al secuilor, ales prin vot direct, în timp ce Comisia de Autoadministrare ar fi echivalentul aproximativ al unui guvern. Cea mai înaltă funcție din cadrul Ținutului Secuiesc ar fi aceea de președinte care este ales direct pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea realegerii. Unitățile administrativ-teritoriale din cadrul Ținutului Secuiesc ar urma să devină scaunele tradiționale secuiești, conduse prin intermediul unor consilii scaunale.

Funcționarii publici din secuime vor fi obligați să cunoască limba maghiară, iar Consiliul de Autoadministrare ar urma să controleze o poliție proprie. De asemenea, și polițiștii vor trebuie să știe atât maghiara, cât și româna. Aceeași obligație li se va impune și magistraților și grefierilor, cu un termen de trei ani pentru însușirea limbii maghiare, în caz că nu o cunosc. Finanțarea organelor de administrare autonome ar urma să se facă după un principiu la care administrațiile locale actuale nici măcar nu visează: 90% din impozitul pe venit al populației și 80% din celelalte taxe și impozite prevăzute de legislația fiscală, în afară de taxele locale care oricum ar intra în bugetele scaunelor secuiești.

De asemenea, resursele și bogățiile naturale ale Ținutului Secuiesc vor trece în patrimoniul regiunii, precum și căile de comunicații terestre și fluviale. Proiectul prevede că, în cazul în care guvernul central adoptă legi sau alte acte normative care ar avea impact și asupra secuimii, acestea pot fi „adaptate” de către Consiliul de Autoadministrare, iar în cazul în care nu este de acord nu legi adoptate la București, Consiliul de Autoadministrare să poate cere, cu o majoritate de două treimi, reexaminarea acestora.