Curtea Constituțională a decis că Legea de aprobare a OUG 168/2020, lege prin care băncile nu ar mai fi perceput dobânzi pe durata amânării plății la ratele creditelor bancare, este neconstituțională în ansamblul său.
Mai exact, decizia Guvernului privind amânarea plății la ratele bancare, adoptată anul trecut, prevedea că dobânzile care ar fi trebuit percepute pe durata suspendării plății ratelor urmau să fie adăugate la soldul creditului, astfel creditul majorat s-ar fi plătit pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, de după suspendare.
În Camera Deputaților s-a introdus o prevedere potrivit căreia dobânzile nu s-ar mai fi capitalizat la soldul existent al creditelor, iar băncile ar fi pierdut practic dobânzile pe care le-ar fi perceput dacă creditele nu ar fi fost suspendate la plată.
Decizia de astăzi a Curții Constituționale nu a vizat conținutul efectiv al Legii de aprobare a OUG 168/2020, ci modalitatea prin care a fost adoptată în Parlament. În forma adoptată de Guvern, ordonanța se referea unele măsuri în domeniul asociațiilor și fundațiilor pe durata stării de alertă, fără nicio legătură cu domeniul bancar.
Senatul a aprobat fără modificări textul ordonanței pe care apoi l-a trimis la Camera Deputaților. Numai că odată ajuns proiectul de aprobare la Cameră, deputații, la propunerea PSD, au modificat substanțial proiectul introducând un articol suplimentar care viza modificarea OUG 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Este vorba de celebra ordonanță prin care românii afectați de epidemia de coronavirus puteau cere băncilor amânarea cu până la nouă luni a plății ratelor la creditele bancare.
În forma adoptată de Guvern, OUG 37/2020 stipula, la articolul 4, alineatul 1: „Dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.”
În Camera Deputaților, acest articol a fost modificat precizându-se explicit că „dobânda datorată de debitori precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.”
Pe 16 decembrie Guvernul, condus atunci de către premierul interimar Nicolae Ciucă, a depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate în care a reclamat că a fost încălcat principiul bicameralismului, potrivit căruia prevederile unei legi trebuie dezbătute în ambele Camere ale Parlamentului. În textul sesizării, se spunea că forma de la Cameră a fost considerabil adăugită, fără ca Senatul să examineze aceste modificări.
Un alt argument invocat de către Guvern a fost încălcarea dreptului la proprietate privată, prevăzut la articolul 44 din Constituție coroborat cu articolul 135. „Soluția legislativă presupune o ingerință în dreptul de proprietate a creditorilor care – ca efect al acestei norme – nu mai au posibilitatea de a percepe accesoriile creanței principale pe durata suspendării plății acesteia, fiind lipsiți de un atribut al dreptului de proprietate privată”, se arăta în sesizarea depusă la CCR.
Curtea nu a mai analizat acest al doilea argument, decizia de neconstituționalitate fiind luată cu unanimitate de voturi în ce privește procedura de adoptare în Parlament. „Curtea a constatat că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituție”, se arată într-un comunicat al CCR.