Cât câștigau ucrainenii și ce șanse de angajare au în România. Guvernul a modificat legislația. „Ar fi o soluție pentru angajatorii români”

Ucraina nu reprezenta o țară cu o mână de lucru plătită foarte bine. Oamenii de aici munceau pe sume mai mici față de ce se câștigă în România. Executivul lui Nicolae Ciucă ar vrea acum să-i atragă în câmpul muncii, în condițiile în care mulți dintre ei au fugit din calea războiului.

Cum munceau ucrainenii înaintea războiului!

Din nefericire, Ucraina a suferit multe tulburări politice în ultimii ani. Și aici, par rupți cam din același film românesc. Dar, fiind a doua cea mai populată țară din Europa de Est, Ucraina adăpostea aproximativ 44 de milioane de cetățeni, țara a reprezentat mereu o oportunitate pentru investitorii străini.

La trei decenii de la obținerea independenței, Ucraina a păstrat legături comerciale puternice cu Rusia la est, dar și cu restul Europei. Economia țării era susținută înainte de invazia Rusiei de minerit, agricultură și energie, multe companii profitând de costurile scăzute ale forței de muncă.

De asemenea, PIB-ul Ucrainei a crescut substanțial în ultimii ani, recuperând cea mai mare parte a productivității pierdute după 2014, când Rusia a preluat controlul asupra regiunii Crimeea.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Este important să rețineți că Ucraina se asemăna din multe puncte de vedere cu România. Și o să tot insistăm de-a lungul materialului pe această idee. De exemplu, până la invazia Rusiei era extrem de complicat să înființați o afacere în această țară.

Birocrația era una considerabilă, corupția putea fi o problemă și legislația se schimba în mod regulat. Tot nu seamănă cu țara noastră?

Timpul maxim de lucru în Ucraina este de 40 de ore pe săptămână, repartizate în mod normal pe cinci zile a câte opt ore fiecare. În mod evident, fiind o țară est europeană, programul era depășit în foarte multe meserii. Cu toate acestea, săptămânile de lucru mai scurte se aplicau în cadrul anumitor contracte de muncă și a lucrătorilor cu vârsta sub 18 ani.

Ce bani câștigau cetățenii Ucrainei în țara lor

În ceea ce privește salariul minim din Ucraina trebuie să știți că acesta a trecut prin creșteri regulate și substanțiale în ultimii ani. De la începutul lui 2021, media a ajuns la 6000 grivne pe lună, adică undeva în jurul a 195 de euro. Avem aici o primă mare diferență între cele două state.

Digisport.ro

A rupt tăcerea și a spus adevărul despre conacul de 6.000.000€ al familiei

Culmea, cele câteva sute de lei pe care ucrainenii le câștigau reprezintă de patru ori mai mult față de ceea ce primeau ca salariu minim în 2016.

Dacă ne raportăm la salariul mediu, acesta ajunge la 23 de mii de grivne, ceea ce ar însemna sub 700 de euro, din nou avantaj pentru România.

Cel mai bine se câștigă în informații și comunicare. Finanțe și asigurări reprezintă, de asemenea, un domeniu bănos în Ucraina. La fel ca în România, educația și agricultura vin la pachet cu salarii nu tocmai frumoase.

În acest moment, potrivit ultimelor statistici, existau 315 mii de șomeri în Ucraina.

Câți bani a cheltuit România cu refugiații ucraineni

Șeful Executivului Nicolae Ciucă a transmis că România poate primi refugiaţi din Ucraina într-un ritm de 2000 de persoane pe oră, în unele puncte de trecere a frontierei, dacă va fi cazul. Numărul 1 de la Palatul Victoria a mai subliniat că totul depinde de situaţia din ţara vecină.

Deocamdată, în România intră aproximativ 400-500 de refugiaţi pe oră, însă autorităţile sunt pregătite să primească un flux de câteva ori mai mare. Nicolae Ciucă a mai menţionat că, pe lângă transporturile cu ajutoare trimise până în prezent în Ucraina, autorităţile române au aprobat în cadrul CNSU acordarea a aproximativ 50 de tone de alimente şi apă pentru Ucraina.

De asemenea, acesta a ținut să precizeze că România a cheltuit pentru gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina aproximativ 51 de milioane de lei, conform centralizării făcute împreună cu instituţiile implicate. În urma stabilirii costurilor privind întreţinerea persoanelor refugiate din Ucraina, Guvernul estimează cheltuieli de 208 milioane lei , sumă care va fi alocată din fondul de rezervă.

De ce a modificat România legislația pentru cetățenii ucraineni

Ministrul Muncii, Marius Budăi a transmis și el că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai afirmat acesta.

”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe o rețea de socializare.

Mai exact, refugiații ajunși în țară din Ucraina, în contextul invaziei ordonată de Vladimir Putin, se vor putea angaja în România fără să fie nevoiți să obțină viza de ședere în scop de muncă.

De asemenea, în cazul în care nu au acte doveditoare, aceștia își vor putea asuma îndeplinirea condițiilor de studii sau de experiență profesională printr-o declarație pe propria răspundere.

Ce spun angajatorii din România

România ar putea beneficia de pe urma refugiaților, dar nu chiar toată lumea. Experții în domeniu spun că angajatorii ar fi cei în măsură să-și frece mâinile de fericire, însă bariera limbajului va conta din plin.

„Nu cred că gândul acestor oameni năpăstuiți de tot ce se întâmplă, în clipa de față, este să se angajeze. Să presupunem însă și această variantă, una pe care autoritățile noastre au luat-o în calcul.

Ar fi o soluție pentru angajatorii români aflați constant în căutare de personal. Vorbim despre oameni care în Ucraina câștigă chiar mai puțin, est europeni, adică muncitori. Intervin însă câțiva factori importanți.

Vorbim, în primul rând, despre limbă. Dacă nu cunosc engleza, mi-e teamă că oamenii aceștia nu vor avea nicio șansă. Cu engleza, da, multinaționalele ar putea să-și deschidă ușile pentru cei calificați.

Cei fără o specializare, fără un domeniu aparte ar putea să fie repartizați în joburi mici, joburi de care românii au cam început să fugă. Nu în ultimul rând, de ce nu, am putea să beneficiem de experiența lor în anumite joburi, poate printre ei sunt mecanici auto buni, instalatori, electricieni”, a spus pentru FANATIK Petre Andreea, reprezentanta unei agenții de recrutare.