Bolnavii de cancer, bătaia de joc a guvernanților. Viețile lor sunt la mâna orgoliilor sau a intereselor de partid: „Mor oameni”

La începutul acestei săptămâni, în fața Palatului Victoria, bolnavii de cancer și familiile acestora au organizat un protest cu 153 de saci mortuari, simbolizând trupurile celor care mor zilnic de cancer în România. Pacienții oncologici spun că medicamentele nu se găsesc în farmacii, că trebuie să aștepte luni de zile pentru investigații sau tratamente, iar controalele se fac cel mai adesea în stadiile târzii ale bolii. Acest protest vine însă și la aproape trei luni de când premierul Ciolacu anunța o serie de acte normative prin care finanțarea în domeniu era deblocată, spunând că „practic, toți bolnavii de cancer sunt incluși acum în noile programe de diagnostic și tratament”.

Planul Național de Cancer, o poveste de succes cu final tragic

Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC) părea să devină la finalul anului trecut, atunci când a fost adoptat în Parlament și sărbătorit cu mare fast la Cotroceni, una din rarele povești de succes ale administrației centrale în materie de politici publice, un succes care promitea să aducă o îmbunătățire reală a modului în care sunt tratați în România pacienții oncologici. Anul 2023 avea să aducă însă protest după protest al bolnavilor de cancer, care sunt încă tratați după planul vechi, care nu găsesc medici oncologi, tot mai puțini în țară, care nu au acces la tratamente țintite. În plus, aveam să fim martori ai unei lupte politice interne chiar în interiorul PSD-ului, o luptă pornită din orgolii, după cum declară surse politice, și o luptă din cauza căreia astăzi, la zece luni de la aprobarea PNCC, legea nu este încă pusă în aplicare.

Povestea începe însă cu doi ani înainte, atunci când Comisia Europeană lansează un Plan european de combatere a cancerului, finanțat cu peste 4 miliarde de euro, în condițiile în care existau largi inegalități în ceea ce privește prevenirea și tratamentele de care au parte pacienții oncologici în cele 27 de state (plus Islanda și Norvegia). Țara noastră înregistra minusuri la toate capitolele (nu avea un registru național al pacienților, rata de mortalitate este peste media europeană și în creștere în ultimii doi ani pentru șase tipuri de cancer). Pornind de la acest plan, România începe în aprilie 2021 elaborarea propriului plan împotriva cancerului, fiind un efort în care se implică atât Cotroceniul, cât și un număr mare de specialiști în oncologie și specialiști în politici de sănătate. Grupul pentru Combaterea Cancerului, cum avea să se cheme echipa de la Camera Deputaților care a lucrat la elaborarea PNCC, avea să fie condusă de medicul oncolog și deputat PSD, Patriciu Achimaș.

Planul este votat de Parlament în 19 octombrie 2022, după ce fusese votat cu unanimitate în Comisia de Sănătate, iar Nelu Tătaru, președintele acestei comisii, anunța că PNCC urma să fie implementat în perioada 2023-2030. Data este importantă, și ea reprezintă eforturile membrilor acestei comisii de a asigura punerea imediată în aplicare a Planului, în condițiile în care Ministerul Sănătății, acum condus de ministrul Rafila, dorise anterior amânarea acestuia pentru 2035. Legea este promulgată de președintele Iohannis în 2 noiembrie, șeful statului subliniind urgența aplicării acestei legi, notând că „avem obligația să acționăm acum, în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală și al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Practic, la această dată, România avea un plan bine pus la punct, cu obiective clare – înființarea unui registru național, stabilirea traseelor pacienților în diversele paliere de îngrijire, o strategie de prevenție, etc., cu perioade clare de implementare și cu stabilirea autorităților responsabile de implementarea lor. A se vedea, de exemplu, între paginile 44-62, cum este abordat cazul cancerelor colorectale – datele la nivel european, apoi situația la nivel național, iar apoi lista celor șase obiective ale Planului pentru acest tip de cancer. Spre exemplu, în contextul în care 30% din aceste cancere sunt diagnosticate în stadiul IV, Planul prevedea implementarea unui program național de screening pentru 2023, de către MS, INSP și CNAS, cu decontări pentru testarea genetică, iar obiectivul stipulat era reducerea deceselor cu 10%.

Practic, cu planul gata, pasul următor era elaborarea normelor de aplicare a legii, în termen de 180 de zile, iar la finalul lunii decembrie în Ministerul Sănătății (MS) exista chiar și o comisie pentru elaborarea acestora, comisie condusă de secretarul de stat Andrei Baciu. Din păcate, acesta este și punctul în care se oprește povestea, pentru că nici până astăzi aceste norme de aplicare nu au fost aprobate.

Astăzi, bolnavii de cancer au cu greu acces la medicii oncologi, tot mai puțini în țară, nu au acces la tratamente țintite, tratamente extrem de scumpe pentru care statul nu are bani, iar procesul de diagnosticare durează mult prea mult. „Pacienții ne-au semnalat lipsa tratamentelor din spitalele mari, din Institute, iar pe imunoterapie, nu se vor mai face inițiere. Nu au bani să plătească imunoterapia, adică pacienții vor muri cu zilele”, a declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, care susține că în acest moment ministerul, pur și simplu, spune că nu are bani de aceste tratamente.

„Radioterapia nu a mai fost decontată din iunie, și s-ar putea ca spitalele să ne refuze la radioterapie deoarece serviciile nu au fost achitate. S-ar putea cu banii care au venit la Casă să fi fost achitate parte din ele, dar nu integral. Nu avem încă medicamente deoarece furnizorii refuză să aducă la farmacii pentru că datoriile sunt încă mari, Casa nu are de unde da mai mulți bani, pentru că cum îi primește îi și împarte în mod echitabil. Totul este la Ministerul Sănătății, acolo e mingea, minister care ne-a pasat la Finanțe. Avem un ministru al sănătății fără portofoliu. Eu plătesc pentru asigurări de sănătate și MS este responsabil prin lege pentru asigurarea continuării tratamentelor. Orice zi întârziată pentru pacient înseamnă, de multe ori, deces. Dacă am fi avut un plan gata promulgat la 1 iulie sunt convins că alta ar fi fost situația. Organizarea tratamentelor în tot ceea ce înseamnă oncologie era bine stabilită în acel plan. ”, a mai precizat acesta.

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

Ministrul Rafila anunță propriul plan

Legea PNCC, la articolul 7, prevedea un termen de 180 de zile pentru elaborarea normelor de punere în aplicare a legislației, altfel spus elaborarea legislației secundare, terțiare și a ordinelor de ministru pentru punerea în practică a acestei legi, stabilită finanțarea, responsabilii cu implementarea, etc.. De exemplu, unul din aspectele acestui plan care a mai ajuns în atenția publicului a fost stabilirea unui registru național al bolnavilor de cancer. Practic, acum autoritățile române nu au date la zi cu privire la numărul pacienților oncologici și a tratamentelor aplicate. Cu un astfel de registru știi exact câți bolnavi ai, știi cum să proiectezi bugetul pentru un anumit program.

În prezent, finanțarea se face pe baza unui istoric – dacă anul trecut am avut 50.000 de pacienți, se alocă fonduri pentru acest număr, dar dacă în anul curent sunt 55.000 de pacienți, practic nu există fonduri pentru cei 5.000 de pacienți în plus, în condițiile în care alocarea se face pe datele vechi. Cu un registru știi la zi numărul de pacienți și care sunt nevoile reale. România are doar un registru local, la Cluj, și unul pentru cancerele de copii, acolo unde sunt puțini pacienți, planul fiind elaborarea unui registru la nivel național.

În acest context, la finalul lunii mai a acestui an, deci cu câteva zile înainte de termenul pentru finalizarea normelor de aplicare, ministrul Rafila anunță într-un interviu pentru Gândul că Planul de Cancer nu este bun, că acesta a fost făcut fără consultarea Ministerului și a comisiilor de specialitate. „Acest plan nu a fost făcut de specialiști”, avea să spună ministrul Rafila, care susținea că sunt tipuri de cancere care nu au fost incluse, dar și că acest plan nu se potrivea realităților din România. „Normele trebuie să țină cont de serviciile medicale existente, de resursele umane disponibile, dar și de posibilitățile de finanțare ale sistemului medical. Noi am găsit un act normativ pe care trebuia să facem norme. L-am pus în discuție la MS și CNAS, a fost prezent, de fiecare dată, secretarul de stat Andrei Baciu. Ne-am dat seama că nu putem să facem norme”, avea să declare ministrul Rafila, care l-a atacat și pe colegul său Achimaș, coordonatorul PNCC în Parlament, despre care a spus că „nu este oncolog, în adevăratul sens al cuvântului”.

La 31 mai, la doar câteva zile de la acest interviu, Alexandru Rafila face public un nou plan de luptă împotriva cancerului, care apare pe site-ul ministerului ca fiind în dezbatere publică. La autori ai planului este trecută Comisia de oncologie a MS, condusă de Michael Schenker, din care fac parte mai mulți specialiști în domeniu, al căror nume apare și la elaborarea planului inițial anti-cancer. Noul document are 80 de pagini, iar primele 48 sunt dedicate doar prezentării generale, o „analiză de situație”, mai puțin de 30 de pagini fiind dedicate obiectivelor acestui program. Termenele de implementare ale obiectivelor sunt mult prelungite în noul plan, de exemplu registrul național al pacienților ar urma să fie gata la începutul anului 2026.

Senatorul UDRM, Laszlo Attila, medic și secretar al Comisiei de Sănătate, spune că acest nou plan prezentat de ministru Rafila nu este unul ce poate fi considerat serios. „A apărut un draft în spațiul public, l-am citit, eu nu mi-aș fi pus semnătura pe un astfel de draft, nici măcar în calitate de simplu senator”, a declarat acesta pentru FANATIK.

În opinia sa, opoziția ministrului Rafila față de PNCC a apărut încă de la dezbaterea din Comisie, atunci când ar fi cerut amânarea lui pentru 2035. „Rafila vrea să facă un alt proiect, inițiat de dânsul. N-am prea înțeles, am tot încercat să discutăm… Am înțeles, nu poți mulțumi pe toată lumea, dar de undeva trebuie să pornim. Această lege avea termen de aplicare de 1 ianuarie 2025. Asta însemna ca în acest an să începem să facem legislația secundară, terțiară, ordin de ministru, tot ce trebuie, să facem infrastructura necesară și să începem să formăm personalul pentru această activitate. Această dată a fost însă rezultatul unei negocieri. La Comisia de la Cameră a apărut un secretar de stat ce flutura o hârtie prin care Ministerul Sănătății se declara de acord cu acest proiect cu o singură condiție, termenul de aplicare să fie 1 ianuarie 2035. Atunci, am discutat cu dl. Tătaru să trecem la data inițială, 1 ianuarie 2024. Asta deranjează, de fapt, pe domnul ministru și nu prea am înțeles de ce”, a mai precizat acesta.

Cum se explică criticile ministrului Rafila

Inițiatorii acestei legi sunt Nelu Tătaru (președintele Comisiei de Sănătate), Alexandru Rafila (MS), Diana Păun (Administrația Prezidențială), Nicoleta Pauliuc (deputat PNL, președinte ale Comisiei pentru Apărare) și Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate, coordonatorul științific fiind profesorul Andrei Patriciu Achimaș, deputat PSD. La Senat, proiectul de lege a trecut cu 115 voturi din 115 prezențe, însă ministrul Rafila, inițiator al legii, nu a votat. Legea a trecut și de Cameră fără voturi împotrivă, fiind doar 5 abțineri.

Deputatul USR, Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de Sănătate, este de părere că aceste critici aduse Legii PNCC de către ministrul Rafila în această vară nu sunt decât niște povești. Ministrul Rafila este unul dintre inițiatorii acestei legi, ministru al sănătății al partidului de guvernământ, deci având practic la dispoziție toate pârghiile legislative pentru îmbunătățirea acestei legi.

„Inițiatorul Planului e de la PSD, e cineva care a încercat un plan național la Institutul Oncologic din Cluj, un om pe care eu l-am criticat mulți ani. El a zis așa, am început să fac un registru de cancer la Cluj, am început să digitalizăm, hai să facem asta și la nivel național. El s-a dus cu planul ăsta la PSD și l-a prezentat. Dacă PNCC era cu probleme, Rafila, până la promulgare, adică până să meargă la Cotroceni și să laude Planul de Cancer, putea să vină și să zică că e inaplicabil. Deci în ianuarie era bun, și apoi în martie a devenit inaplicabil? Dacă avea lucruri de reproșat venea în Comisie, unde este membru, și explica cum s-a consultat cu specialiștii din domeniu și care erau problemele cu acest plan. Venea la Comisie, expunea motivele și de acolo putea face ceva, puteam întoarce legea la comisii, cum s-a mai întâmplat. Adică erau instrumente de reanalizare, putem chema specialiștii, puteam chema asociațiile de pacienți. Rafila nu a folosit niciunul din instrumentele pe care le avea la dispoziție, ca inițiator al legii, atenție, că el nu era un simplu semnatar.

Ei dacă au văzut, ca inițiatori că au apărut probleme, de ce au dat drumul la promulgare la o lege pe care apoi au caracterizat-o ca fiind inoperabilă. Adică ei ne spun că legea e proastă, dar de cine a fost scoasă? Aici se vede minciuna și ticăloșia. Dacă au instrumente, sunt la putere, nu vorbim de un proiect inițiat de opoziție, proiectul vedea de la PSD, ministrul era de la PSD, Iohannis le-a promulgat-o din prima, au făcut toți poze la Cotroceni. Ciucă, Ciolacu, toată lumea s-a lăudat cu planul de cancer, iar apoi au spus că e prost. E o fracțiune de logică pe lanțul ăsta legislativ. Rafila de ce nu a făcut asta pe tot parcursul ăsta?”, a declarat, pentru FANATIK, Emmanuel Ungureanu.

De altfel, ministrul Rafila declara în mai că specialiștii ministerului, sub coordonarea secretarului de stat Andrei Baciu, și-au dat seama că legea nu este aplicabilă. Dar Andrei Baciu lăuda și el, în noiembrie 2022, PNCC spunând că este un plan important, „fără precedent aproape în societatea românească a ultimilor 20 – 30 de ani”. Cezar Irimia, președintele asociațiilor pacienților oncologici spune că la mijloc este doar un orgoliu politic al ministrului

„Ministrul Rafila, care a fost unul dintre inițiatorii acestui plan, declara la promulgarea legii de către Iohannis la Cotroceni că este emoționat că în sfârșit avem un plan (anti-cancer). După aceea s-a schimbat radical, spunând că vine de la Cotroceni lumina pentru acest plan și nu este de acord. Este clar bătaie de joc. Adică sacrifici oameni pentru orgoliile politice. Niciun plan nu este perfect, suntem la al cincilea plan național de cancer, deci orice plan, datorită dinamicii din sănătate, poate fi schimbat la un an, la doi, trei. Niciun plan nu poate fi perfect, dar poate fi perfectibil în orice clipă”, a declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia. (Ministrul Rafila s-a declarat emoționat că poate participa la elaborarea PNCC în ianuarie 2022, la Cotroceni, în cadrul evenimentului de lansare al Planului Național – n.red.)

Luptă internă la PSD

Subiectul Planului Național de Combatere a Cancerului a devenit motiv de război intern la PSD. În iunie, odată cu rocada la guvernare, atunci când miniștrii au fost audiați de comisiile parlamentare, Patriciu Achimaș a anunțat public să nu-l va vota pe Alexandru Rafila tocmai pentru întârzierea normelor de aplicare la Legea PNCC.

„Mi se pare criminal pentru pacienții de cancer. Legea a stat în transparență peste 6 luni, era timp să fie modificată, însă ministerul de resort nu a avut obiecții, așa că legea a fost votată cu o largă majoritate și a fost promulgată. Nu știu dacă domnul Rafila va rămâne membru al Guvernului, ministru al sănătății, nu mă privește. Dar pot să spun că, dacă va fi propus, nu îl voi vota nici în comisie și nu voi vota un guvern cu această atitudine față de pacienții bolnavi de cancer. Voi vota împotriva acestui ministru”, avea să declare deputatul PSD care îl acuza direct, în audierile de la Comisie, pe ministrul sănătății de „neglijenţă criminală faţă de pacienţii bolnavi de cancer, prin neaplicarea PNCC”.

„Ați spus că faceţi norme, un neadevăr ca toate celelalte neadevăruri pe care le-aţi rostit. Nu faceţi norme, amânaţi aplicarea unei legi care trebuia aplicată, prin inventarea unei pseudolegi fără nicio valoare”. A doua zi însă, deputatul clujean anunța printr-un comunicat de presă că va vota Guvernul după ce a obținut promisiunea premierului Ciolacu că se va implica personal în procesul de implementare al acestei legi.

Avea să urmeze, în luna iulie, un nou protest al bolnavilor de cancer la Ministerul Sănătății pentru ca premierul Ciolacu să iasă public cu o declarație, în data de 20 iulie, în care i-a dat ministrul Rafila un termen de o săptămână pentru elaborarea normelor de aplicare al PNCC. „Domnul ministru Rafila, vă aflaţi tot contratimp cu adoptarea normelor la Planul naţional de luptă împotriva cancerului. Săptămâna viitoare doresc să adoptăm modificările în ședința de Guvern”, avea să declare premierul la începutul unei ședințe de Guvern.

Lipsa banilor și orgoliu politic

Deputatul UDMR Laszlo Attila este de părere că între cei doi medici din PSD există o luptă de orgoliu pentru întâietatea acestei legi. „Acest grup de lucru a pornit în mandatul trecut, în ultimele 2-3 luni. La începutul acestui mandat, grupul a continuat sub coordonarea lui Rafila, din partea Camerei, dânsul era vice-președintele Camerei și Anca Dragu, președinte al Senatului. Când dânsul a plecat ministru, cred că e absolut normal când ai în grup un oncolog, Patriciu Achimaș, atunci apelezi la el. Tu, oncologule, hai coordonează activitatea din oncologie. Acum, dl. ministru e specialist în sănătate publică și microbiologie. Eu sunt pediatru, dar e treaba oncologilor să se ocupe de treaba asta”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

La fel, și deputatul USR, Emanuel Ungureanu, este de părere că o parte ce explică întârzierile la aplicarea acestei legi stă în lupta de orgoliu între cei doi medici. „Rafila a zis clar, i-a zis colegului lui Achimaș în față, pentru că nu m-ai lăsat pe mine să fiu inițiatorul principal al legii, îți voi întârzia aplicarea legii. Nu contează bolnavii, ci contează că nu a fost el în poză personajul principal. Știu că sună foarte mic așa și că e aproape imposibil de crezut, dar asta a zis-o chiar Achimaș, care este din PSD, medic oncolog, în Comisa de Sănătate. asta după ce Rafila a zis că planul nu e bun”, a declarat și acesta pentru FANATIK.

Totuși, deputatul USR spune că un alt motiv pentru care autoritățile ar căuta să întârzie punerea în aplicarea a acestei legi este lipsa banilor. Tratamentele anti-cancer, mai ales când vorbim de tratamente țintite, sunt unele dintre cele mai scumpe din lume, iar finanțarea acestui program național, dincolo de banii europeni, ar fi trebuit să vină și de la Ministerul Sănătății. În condițiile actuale, în care există o criză a plăților în sănătate, Guvernul pur și simplu nu are fondurile necesare pentru aceste programe costisitoare și nici nu poate recunoaște acest lucru, crede deputatul Emanuel Ungureanu.

„Normele înseamnă niște măsuri concrete care ar trebui să vină și cu finanțare. Faci un Registru Național de Cancer, trebuie să dai sursă de finanțare. Or, ei la această oră se împrumută din fondul de rezervă ca să plătească medicamentele pe luna iulie. Problema este că probabil nu sunt bani pentru ce ar trebui să fie în acest plan.

Nu suntem naivi, e o industrie a intereselor. Dar îmi asum ce spun. În primul rând, ei nu vor să știe cât de bolnavi suntem. Registrele regionale de cancer ar arăta care sunt nevoile și ar pune un control asupra consumului de citostatice, asupra protocolului, ar arăta ce centre au pacienți, care consumă bani fără să aibă rezultate. Ar fi mai multă ordine. Ministrul însă nu are niciun interes să fie ordine, asta pentru că în haos se pot strecura abuzurile cel mai ușor”, a declarat, pentru FANATIK, Emanuel Ungureanu.

De altfel, așa cum explică și deputatul Attila Laszlo, un plan comprehensiv de combatere a cancerului are ca scop final o reducere a costurilor, însă în primii ani de implementare el presupune o creștere semnificativă a cheltuielilor, în special pe partea de screening și diagnostic.

„Este o activitate care într-adevăr costă, iar la început costurile cresc foarte mult. După aceea însă se ajunge la un procent mult mai mic. De exemplu, Marea Britanie, care anual avea între 24-26.000 cazuri de cancer de colon, depistate ca la noi în stadiile III și IV, costau o avere tratamentul. Când au pus la punct tot mecanismul și toată infrastructura de screening, în primul au găsit 80.000 de cazuri noi, ceea ce era de 3,4 ori mai mult decât aveau de regulă. Costul tratamentului pentru aceste 80.000 de cazuri era mult mai mic decât pentru cele 24.000 pentru că peste 60% din ele erau rezolvate cu ocazia colonoscopiei care se făcea în procesul de diagnostic, că erau în stadii incipiente și nu se mai ajungea la operații costisitoare. În zece ani s-au stabilizat undeva la sub 9000 de cazuri, marea majoritate, peste 2/3 în stadii incipiente, și marea majoritate a acestora rezolvate cu ocazia unei colonoscopii. Și asta au făcut-o la 60 de milioane de oameni cu șase laboratoare”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul UDMR.

Ce a făcut Ministerul Sănătății

După intervenția premierului Ciolacu în disputa publică dintre Rafila și Achimaș, în data de 27 iulie, Guvernul României anunța adoptarea mai multor acte normative pentru punerea în aplicare a PNCC. Printre acestea figura și un proiect de Hotărâre pentru punerea în aplicare a PNCC. De altfel, atât ministrul Rafila, cât și deputatul Achimaș aveau să apară în briefing-ul de presă de după ședința de guvern din 27 iulie și să anunțe deciziile care s-au luat pentru implementarea PNCC.

Problema este că Hotărârea Guvernului nr 709 din 10 august nu face decât să stabilească noi termene pentru elaborarea normelor de punere în practică a diverselor elemente din PNCC. Spre exemplu, este acordat un termen de 60 de zile pentru ca ministerul să elaboreze setul de recomandări pentru diagnosticul fiecărui tip de cancer, iar după aceasta alte 30 de zile pentru elaborarea traseului pacientului, specific fiecărui tip de cancer. La fel, este specificat un termen de 90 de zile pentru elaborarea standardelor de certificare și metodologia de evaluare a calității serviciilor de diagnostic al cancerului, iar apoi alte 30 de zile pentru aprobarea criteriilor de clasificare și ierarhizare a unităților sanitare care acordă servicii medicale și alte îngrijiri conexe.

„În această clipă, după luni de zile, așteptăm în continuare să apară normele de aplicare ale acestei legi, împreună cu legislația secundară și terțiară aferentă pentru punerea ei în aplicare. Ea a avut un termen, prima dată de 30 de zile, după care 60, apoi 90 – s-a făcut comisia care urma să facă normele de aplicare și lucru pe care această comisie nu l-a făcut. Tot ceea ce se face în această clipă nu prea are nicio logică. Suntem țara cu cele mai multe decese evitabile, și cu toate acestea suntem în situația să tot discutăm”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul Laszlo Attila, care subliniază că practic prin aceste acte normative „nu s-a făcut nimic”, fiind doar o serie de alte termene, ce pot fi amânate la fel cum au fost amânate și termenele din prima lege.

„Cert este că Normele sunt niște ordine de tipul „o să”, „o să” și „o să”. Suntem aproape gata, dar pacienții ies la protest, iar Rafila le spune ce a apucat să facă pe jumătate, fără să ofere niciun termen pentru ce era obligat de lege să facă, cu număr clar de luni. Au promulgat numai hârtii, nimic nu este implementat. Își dau termene de 60 de zile, deci finalul lunii, dar și acestea pot fi amânate, la fel cum au mai făcut-o. Nemunca lui Rafila are consecința că mor oamenii”, a declarat și Emanuel Ungureanu, pentru FANATIK.

Patru acte normative au fost adoptate, începând cu luna septembrie, pentru punerea în aplicare a PNCC. Este vorba de ordinul funcționarea serviciilor de îngrijiri paleative, publicat în MO în 10 octombrie, a fost aprobat planul pentru definirea şi organizarea rețelei de centre integrate de diagnostic şi tratament al cazurilor de oncologie pediatrică, ordinul privind serviciile psihologice pentru pacienții oncologici și înființarea Registrului Național de Cancer. Toate aceste acte însă vin să pună în aplicare legea deja adoptată de Parlament, nefiind clar ce anume se va întâmpla cu noul plan al ministrului Rafila. Asociațiile pacienților spun însă că aceste acte normative fie nu aduc nimic nou, fie nu rezolvă cu adevărat ce își propun, subliniind că sunt puține șanse ca Registrul Național să fie gata la finalul acestui an. Mai mult, acesta spune că practic MS nu are bani să implementeze acum programele din PNCC.

„Măsurile erau și înainte. Aveam îngrijiri paleative și nu vin cu nimic nou pentru că nu avem capacitatea de a asigura îngrijiri paleative. Deci este o minciună. Registrul Național de Cancer, dacă ne uităm exact, vedem că INSP a cheltuit deja din fonduri europene un milion de euro să facă acest registru și nu a făcut nimic– poate mai trebuie să cheltuiască încă pe atât pentru că nu cred că va fi gata cu el. Sunt norme lucrate de specialiști, dar nu le implementează domnul ministru, pentru că nu-i dă nimeni bani sau nu-l interesează să facă rost de bani. A pasat responsabilitatea noastră a pacienților la Ministerul de Finanțe”, a mai declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia.

FANATIK a încercat să-l contacteze pe ministrul Rafila pentru un punct de vedere însă acesta nu a răspuns apelurilor.