Profilurile de țară arată că statele UE au cheltuit o sumă substanțială, aproape 170 de miliarde de euro, pentru îngrijirea bolnavilor de cancer (în 2018). O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză de deces prin cancer rămâne de departe cancerul pulmonar.
De asemenea, există inegalități mari în ceea ce privește ratele de mortalitate prin cancer între țările UE și în interiorul acestora. Potrivit rapoartelor, acest lucru poate fi explicat parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc pentru cancer, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces gratuit și în timp util la diagnosticarea precoce, la îngrijire și la tratament de înaltă calitate pentru cancer.
Fiecare profil de țară privind cancerul oferă o scurtă sinteză a poverii naționale a cancerului, factorilor de risc pentru cancer (cu accent pe factorii de risc comportamentali și de mediu), programelor de depistare precoce, performanței în îngrijirea cancerului (cu accent pe accesibilitate, calitatea îngrijirii, costuri și impactul COVID-19 asupra îngrijirii cancerului).
Pentru țara noastră, profilul de țară a evidențiat faptul că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000, ceea ce poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce.
De asemenea, România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește majoritatea factorilor de risc ai cancerului, fiind necesare eforturi suplimentare de prevenție.
Raportul de țară pentru România arată totuși că se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023.
Totuși sistemul de sănătate se va confrunta cu provocări precum asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor.
Deși îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces pentru anumite grupuri vulnerabile, iar accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE.
Datele la nivelul anului 2018 arată că în România au fost raportate 15.589 de decese prevenibile și 6.999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6% din decesele prevenibile, respectiv tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4% din populația UE. Cifrele sunt în creștere față de anul 2011.
Creșterea a fost mai pronunțată în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă (cu 61 % mai mare în România decât în UE în anul 2018), cât și mortalitatea prin cauze tratabile (cu 44 % mai mare în România decât în UE). La femei, creșterea mortalității a fost constatată doar în cazul mortalității prin cancere tratabile.
Potrivit cifrelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fondurile alocate Programului Național de Oncologie au crescut de la 490 de milioane de euro în 2020 la 633 de milioane de euro în 2021.
Bugetul alocat programului este dedicat medicamentelor, radioterapiei și investigațiilor PET-CT. Diagnosticul genetic este acoperit numai în cazurile de sarcom Ewing și neuroblastom la adulți și copii.
Diagnosticarea prin imunofenotipare și examenele citogenetice sau FISH (Fluorescence in situ hybridization, hibridizare fluorescentă in situ) sunt acoperite numai în cazurile de leucemie.
Cheltuielile Programului Național de Oncologie sunt completate de cheltuieli pentru monitorizarea bolii și pentru internări în spital, care sunt contractate de fiecare unitate sanitară cu secție de oncologie. Cheltuielile estimate pe cap de locuitor pentru cancer reprezintă 7,1% din totalul cheltuielilor de sănătate.
Per ansamblu, România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE, acestea ridicându-se la 160 euro pe cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 326 euro.