Fără acces la servicii medicale, românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică proiectul de Strategie Națională de Sănătate 2022-2030, proiect ce schițează liniile directoare ale reformelor din domeniu pentru următorii ani. Oficialii ministerului precizează că România este o țară care se confruntă cu probleme majore ale sistemului sanitar, începând cu speranța de viață redusă față de media Uniunii Europene, o rată mare o mortalității evitabile și cu deficiențe majore în ce privește infrastructura sanitară.

Speranța de viață, influențată de accesul dificil la serviciile de sănătate

Speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, deși a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 până în 2019, de la 71,2 ani până la 75,6 ani. În ritmul de creștere a scăzut în ultimul deceniu, cu numai un an în plus în perioada 2011- 2019. „Atât nivelul redus, cât și ritmul modest de creștere a speranței de viață reflectă comportamente nesănătoase, dezechilibre socioeconomice, precum și deficiențe în furnizarea și accesul la servicii de sănătate”, se arată în strategie.

Situația este la fel de sumbră în ceea ce privește mortalitatea evitabilă, valorile din România fiind de 1,5-3 ori mai mari decât media Uniunii Europene, principalele cauze fiind bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele. Astfel, potrivit datelor din 2018 ale Eurostat media UE a deceselor evitabile la 100.000 de locuitori era de 256, pe când în România rata era de 517, în estul Europei doar Letonia având una mai mare, de 522. Spre comparație, în țările apropiate de noi nivelul acestor decese este mai redus: Ungaria-502, Bulgaria-414, Cehia-319, Slovacia-407.

„Decalajul dintre mortalitatea evitabilă din România și media Uniunii Europene (UE) se reflectă nu numai la nivelul indicatorilor stării de sănătate, ci are consecințe indirecte asupra economiei, prin scăderea productivității forței de muncă, și asupra familiilor pacienților, care sunt nevoite să aloce timp și resurse îngrijirilor informale”, se spune în documentul citat.

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

În al treilea rând, este menționată performanța „suboptimală” a programului de vaccinare, nu doar din cauza refuzului vaccinării, ci și din lipsa vaccinurilor, care a făcut gradul de acoperire înregistrat pentru vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți în 2019 să fie de numai 35%, față de 67% în anul precedent.

O altă problemă majoră este faptul că România stă foarte prost în ceea ce privește profilaxia și diagnosticul precoce al bolilor grave. „Singurul program activ de screening finanțat din bugetul Ministerului Sănătății este cel pentru cancerul de col uterin, însă acesta are rezultate nesatisfăcătoare. În prezent, sunt în derulare o serie de programe regionale de screening cofinanțate din fonduri UE, organizate potrivit bunelor practici internaționale în domeniu, care vor constitui modele pentru reforma, diversificarea și extinderea la nivel național a screening-ului populațional (cancer mamar, cancer de col uterin, cancer de colon, hepatite virale B și C, boli cardiovasculare)”, precizează Ministerul Sănătății.

14% dintre români nu sunt asigurați

Lipsa prevenției este o caracteristică ce domină și serviciile oferite de cabinetele de medicină de familie, dominate de îngrijirea afecțiunilor acute și monitorizarea de bază a pacienților cronici. De altfel, existe discrepanțe majore între mediul rural și urban și între regiuni în ce privește numărul de asigurați înscriși la medicii de familie. În 2019, 6% dintre comune nu aveau niciun cabinet de medicina familiei sau măcar un punct de lucru.

„Un alt aspect important de subliniat este reprezentat de faptul că 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a serviciilor medicale de urgență și la depistarea tardivă a afecțiunilor cronice, cu efecte negative asupra stării de sănătate și asupra eficienței utilizării fondurilor publice”, este o altă problemă semnalată de MS.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Prin planul de acțiuni stabilit, Strategia prevede pentru 2030 o serie de obiective menite să elimine sau să reducă dimensiunea problemelor menționate mai sus:

• la minim 75% din populația eligibilă de copii și adolescenți le-au fost furnizate intervenții de educație pentru sănătate, învățare de comportamente sănătoase.
• la minim 50% din populația eligibilă adultă le-au fost furnizate la intervenții de educație pentru sănătate și intervenții de schimbarea comportamentelor la risc.
• la minim 50% din populația eligibilă le-au fost furnizate intervenții de depistare precoce / screening populațional pentru problemele majore de sănătate pentru care sunt dovezi (pentru fiecare tip de depistare precoce / screening).
• scăderea sau menținerea incidenței respectiv scăderea mortalității evitabile pentru principalele probleme de sănătate publică cu impact major în dizabilitate și mortalitate evitabilă care pot fi depistate precoce, sau sunt eligibile pentru screening populațional, cu minim 5% față de valorile înregistrate în 2022.

Alte ținte sunt reprezentate de constituirea unui sistem informațional integrat care să permită adunarea tuturor informațiilor relevante pentru elaborarea politicilor de sănătate, o acoperire vaccinală de peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de imunizare și 70% pentru vaccinarea grupelor la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare, declararea tuturor cazurilor de infecții asociate asistenței medicale (IAAM), precum și scăderea cu minim 5% a incidenței și mortalității evitabile asociate bolilor transmisibile principale (tuberculoză, SIDA, hepatita B și C).

Spitalele regionale, reduse de la opt la trei

În fine, Strategia Națională de Sănătate se referă și la infrastructura sistemului sanitar care, în momentul de față, este „necorespunzătoare, cu variabilități mari la nivel județean, regional și național, iar investițiile efectuate în ultimii cinci ani au fost insuficiente pentru a o aduce la standarde adecvate de performanță.” Strategia menționează o serie de obiective, însă Ministerul Sănătății pare să fi renunțat definitiv la ideea celor opt spitale regionale, rămânând doar cele trei (Cluj-Napoca, Craiova și Iași) pentru care este prevăzută finanțare europeană, acestea urmând să fie operaționale până în 2030.

Pe lângă acestea, MS își mai propune următoarele ținte:

• reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară.
• reabilitarea, modernizarea, extinderea, construcția, dotarea a cel puțin 50 de unitățile sanitare publice care furnizează asistență medicală ambulatorie.
• construcția/ modernizarea/ extinderea a 200 de centre comunitare integrate.
• investiții în imobile noi, modernizarea sau extinderea imobilelor existente, dotări cu aparatură medicală și alte dotări funcționale în cel puțin 100 de unități sanitare publice.
• laboratoarele din Sistemului Național de Laboratoare de Referință reabilitate/ modernizate și dotate.