Bugetul Bucureștiului, unul pentru care liberalii s-au pus în sfârșit de acord cu „prietenii” de la USR/Plus este de departe cel mai mic din ultimii ani de zile! Dar, cel puțin, există, acesta pare a fi mesajul victoriei anunțat de primarul Nicușor Dan.
Edilul a transmis că reprezentanții coaliției au convenit o serie de ajustări la proiectul de buget, ajungând astfel la o formă acceptată de toată lumea.
Primarul a ținut să arate încă din start că banii pe care îi are la dispoziție nu sunt suficienți, dar reprezintă un pas necesar și corect pentru a începe investiţiile în Capitală şi pentru a elimina datoriile şi problemele din perioada Firea-PSD.
Vă readucem aminte că bugetul Bucureștiului, în forma propusă inițial de primarul general Nicușor Dan, nu a fost adoptat în ședința Consiliului General al Municipiului București.
Proiectul a picat atunci cu 22 de voturi împotrivă, 17 pentru și 14 abțineri. Culmea, acesta a fost respins după ce grupul consilierilor USR PLUS, cel mai numeros din Consiliul General, s-a împotrivit.
Aceștia au anunțat prin vocea viceprimarului Horia Tomescu că nu vor vota bugetul întrucât ar avea veniturile supraevaluate.
Atât au așteptat cei din opoziție care au taxat imediat momentul. “Sunteți musafir aici, musafir sunteți și în administrație. E jenant să aduceți în fața bucureștenilor o lipsă de angrenare a celor două părți care vă sunt alături și să veniți în ziua votului cu lipsă de majoritate”, i-a replicat Aurelian Bădulescu lui Nicușor Dan.
FANATIK îți propune o incursiune în trecut și îți aduce aminte de miliardele pe care primarii Capitalei le-au avut pe mână. De exemplu, în 2015, edil era încă Sorin Oprescu.
Acesta a reușit să convingă Consiliul General al Municipiului să-i aprobe cheltuieli de 4,2 miliarde lei. Vorbim de aproape 1,6 miliarde mai puțin față de ce are la dispoziție actualul primar, dar și vremurile și valoarea leului erau altele.
Printre proiectele de investiții care au primit atunci finanțare s-au numărat drumul expres spre Autostrada A1 și Pasajul de la Ciurel, pasajul subteran de la Piața Presei Libere, lărgirea Sos. Prelungirea Ghencea și largirea str. Fabrica de Glucoza.
În 2016, Gabriela Firea a preluat Primăria Capitalei după o victorie lejeră în alegerile locale. Primul an nu a fost cel mai fericit pentru noul edil care s-a bazat pe 4 miliarde lei.
Din această sumă, 400 de milioane au fost alocate pentru marile proiecte de infrastructură. Situația avea să se schimbe destul de mult în anii următori.
În 2017, Primăria Capitalei s-a putut baza pe un buget cu o valoare mai mare. Vorbim despre 1,1 miliarde euro. Din această sumă, 121 milioane de euro au mers pentru subvenția la RATB, 11 milioane de euro pentru investiții ale regiei și 7 milioane euro pentru achiziția de autobuze, tramvaie și troleibuze.
De asemenea, 106 milioane euro au însemnat subvenția RADET, 19 milioane de euro investiții ale regiei, 6 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, 83 de milioane de euro pentru cele 19 spitale din subordinea Primăriei și pentru cabinetele școlare medicale și stomatologice, două milioane de euro pentru amenajarea pistelor pentru biciclete.
În același timp începeau clinciurile între consilierii PNL/USR și reprezentanții PSD. Mai ales că municipalitatea aloca 55 milioane de lei pentru biserici și 30 milioane lei pentru statui.
În plus, Primăria Capitalei trimitea din bugetul pe anul 2017 peste 180 milioane lei celor trei instituții care organizau spectacole, concerte, târguri, festivaluri și alte evenimente culturale.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat în 2018 un bugetul al Primariei Capitalei estimat la 5,7 miliarde lei. Gabriela Firea a decis ca 231 milioane euro să fie alocati pentru investițiile în infrastructură, 100 milioane de euro să meargă la sanatate, în timp ce alte 32 milioane de euro să revină achiziției de autobuze, troleibuze si tramvaie.
“Un buget nerealist, fantezist, veniturile sunt planificate sa creasca cu 50 la suta fata de anul trecut. Cea mai mare crestere a veniturilor este organizata la subventii de la bugetul de stat, de peste 15 ori peste executia din 2017.
Cu toate acestea, subventiile pentru RATB si si RADET scad cu peste 155 milioane, iar alocarile pe mari proiecte de infrastructura sunt nesemnificative. Cresc sumele la asistenta sociala de mai bine de 8 ori pana la 405 milioane lei”, declara la acea oră Catalin Deaconescu, consilier PNL.
Anul următor, Bucureștiul s-a bucurat de un nou buget mare. Firea a solicitat 8.018.279.250 lei, adică 1,68 miliarde de euro cu 1 miliard de lei în plus față de bugetul din 2018.
„Deși pe hârtie este cel mai mare buget pe care l-a avut Bucureștiul până acum, proiectul pus în dezbatere publică ridică numeroase semne de întrebare. În primul rând, este discutabil realismul veniturilor preconizate, în special al celor din concesiuni și închirieri (care, potrivit proiectului ar crește de 11 ori față de anul trecut).
În al doilea rând, este îngrijorătoare ponderea mică a investițiilor, atât la STB și la RATB, cât și în general la nivelul Capitalei. Nu în ultimul rând, este scandaloasă consecvența Gabrielei Firea în risipirea banului public pe concerte, festivaluri și statui”, au transmis consilierii USR.
Anul trecut, cel mai mare oraș al țării a avut parte și de un buget uriaș. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat bugetul general al Primăriei Capitalei pe 2020 de circa 10 miliarde lei, adică peste 2,1 miliarde euro.
Atenție, numai cheltuielile de personal erau estimate la aproximativ 1,9 miliarde de lei. Consilierul USR Ana-Maria Ciceală a susţinut că bugetul e grevat de 2 ani de companii declarate ilegale definitiv în instanţă.
„Principala problemă a acestui buget e că e o minciună”, a declarat consilierul general PNL Stelian Bujduveanu. El a explicat că bugetul îşi propune venituri de peste 7 miliarde de lei, ori cu un an în urmă, 2019, veniturile obţinute au fost de 4 miliarde de lei.
„Grupul PNL va vota împotriva acestui buget (…) pentru că este un buget ireal, fantasmagoric”, a adăugat Bujduveanu.
Varianta de buget rezultată în urma ultimelor discuții a condus la reducerea cu 1 miliard a sumei anunțată inițial. Așadar, Primăria Capitalei se va baza pe 5,86 miliarde de lei.
„Aprobarea acestui buget, în această formă, este doar depășirea unui punct mort. Însă de a doua zi, primarul general și partidele care formează majoritatea în Consiliul General trebuie să identifice soluții și să urmeze un plan de măsuri concrete de echilibrare în mod real a bugetului.
Mai clar: trebuie să identifice surse de venituri reale sau să ajusteze cheltuielile prioritizând ceea ce este esențial pentru bucureșteni și pentru dezvoltarea orașului”, a spus viceprimarul Tomescu.
FANATIK a scris AICI despre promisiunile făcute de Nicușor Dan în timpul campaniei electorale. Fiecare punct de pe platforma primarului îl regăsiți în material și îl puteți analiza acum sau la finalul mandatului.