Chiar dacă anul bisericesc abia a început, știm că mulți dintre voi sunteți curioși să aflați data la care vom sărbători Paștele în 2021. Ei bine, ziua exactă se calculează printr-o regulă care datează încă din 325 î.e.n, când a avut loc Sinodul Ecumeinic de la Niceea.
Mai concret, trebuie să ținem seama de două fenomene naturale extrem de importante: echinocțiul de primăvară ( cu dată fixă) și luna plină, a cărei dată variază de la an la an.
De altfel, aceasta din urmă este „vinovată” pentru faptul că nu sărbătorim niciodată Învierea Domnului în aceeași zi. În plus, utilizarea a două calendare diferite duce la apariția unui decalaj între catolici și ortodocși.
În urma calculelor explicate mai sus, s-a stabilit că Paștele Ortodocșilor va fi duminică, 2 mai, în vreme ce catolicii vor sărbători Învierea Mântuitorului pe data de 4 aprilie.
Cât despre duminica Floriilor, ziua care semnifică intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, în zilele dinaintea patimilor, aceasta va fi prăznuită la ortodocși pe 25 aprilie, în timp ce catolicii o vor sărbători cu aproape o lună mai devreme, pe 28 martie.
Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus, sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care Hristos a murit și a înviat. Aceștia marcau moartea Mântuitorului în Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, numită simbolic Paştele Crucii, iar Învierea în Duminica imediat următoare, care pica întotdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină ce urma urma echinocţiului de primăvară, duminică numită Paştele Învierii.
„Sărbătorile bisericeşti, pe lângă însemnătatea lor istorică, liturgică şi dogmatică, îmbracă într-o formă strălucitoare viaţa bisericii.
Acest lucru îl face şi marea sărbătoare a Învierii Domnului. Ştim că învierea lui Hristos are loc în prima zi a săptămânii, duminica, iar biserica a rânduit serbarea Paştelui ca praznic al praznicelor în această sfântă zi“, a explicat pentru Adevărul preotul Ionuț Aștefănoae.
„Două sisteme sunt demne de luat în seamă – cel al egiptenilor, care era şi cel mai complet (365 zile) şi cel al romanilor (355 zile). Între aceste două sisteme se înregistra anual o diferenţă de 10 zile.
Împăratul roman Iulius Caesar a adoptat sistemul de calcul egiptean şi l-a numit calendarul iulian. Timp de 15 secole întreaga creştinătate s-a folosit de acest calendar.
Pentru a nu produce tulburări s-a hotărât ca fiecare biserică ortodoxă să adopte noul calendar la o dată pe care o va simţi de cuviinţă. Biserica Ortodoxă Română a acceptat calendarul abia în 1924”, a mai spus părintele.