Care este planul președintelui Iohannis după demiterea lui Ludovic Orban. Etapele pe care le mai au de parcurs liberalii

Demiterea de către Parlament a guvernului Orban este doar o etapă preliminară din cadrul planului asupra căruia președintele Klaus Iohannis și Ludovic Orban au convenit încă din 10 ianuarie, când premierul a anunțat că au decis împreună să organizeze anticipate.

Asigurări de la Cotroceni pentru liderul PNL

”Preşedintele României şi cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate”, spunea atunci premierul demis. Moțiunea de cenzură și demiterea este, de fapt, consecința acestei decizii întrucât Ludovic Orban a precizat ulterior că nu intenționează să demisioneze de la șefia Guvernului, eventualitate în care el nu mai putea să asigure interimatul funcției.

În consecință, singura cale era moțiunea de cenzură. Pentru a evita situația penibilă în care PNL să inițieze o moțiune prin care să-și demită propriul cabinet, Orban a recurs la asumarea răspunderii pentru proiectul de lege pentru alegeri locale în două tururi și a anunțat că va recurge la această procedură și pentru alte proiecte importante, chiar și cu riscul moțiunii de cenzură.

Atitudinea Guvernului a fost stimulată chiar de către președintele Klaus Iohannis care a spus explicit că, în cazul succesului unei moțiuni de cenzură, îl va propune ca premier tot pe Ludovic Orban.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

„Da! Și de data aceasta, și data viitoare tot pe domnul Ludovic Orban îl voi propune premier”, a răspuns șeful statului, pe 28 ianuarie, în momentul în care a fost chestionat în privința variantei sale pentru funcția de premier.

Mai mult, Iohannis a indicat că există un plan de a se atinge obiectivul anticipatelor chiar și în cazul în care Orban nu ar fi fost demis. „Întotdeauna există un plan B”, a mai declarat șeful statului.

Drumul către anticipate

Practic, strategia PNL de a forța practic PSD să inițieze moțiunea ca alternativă la o situație intolerabilă pentru social-democrați, anume alegerile în două tururi, a dat rezultate astfel că primul pas către anticipate a fost făcut cu mâna PSD.

Potrivit Constituției, după succesul moțiunii președintele trebuie să convoace partidele parlamentare la consultări, la capătul cărora va trebui să propună un candidat la postul de premier, cel mai probabil tot Ludovic Orban. Astfel, acesta ar fi nevoit, cel puțin teoretic, să obțină 233 de voturi pentru învestire, voturi pe care nu a fost în stare să le obțină pentru a se menține în funcție.

Digisport.ro

De nicăieri! S-a retras la 32 de ani și a luat pe neașteptate întreaga lume a tenisului

Dacă propunerea lui Iohannis va fi respinsă, procedura se reia și, dacă și în acest caz se înregistrează un nou eșec, atunci președintele României va putea dizolva Parlamentul.

”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, stipulează articolul 89, alineatul 1, al Constituției.

Variantele pe care le are PSD

Teoretic, partidele interesate să blocheze anticipatele au mai multe căi de acțiune. Prima este să-l accepte pe Orban la a doua încercare și să voteze cu inima îndoită în favoarea liberalului.

A doua este ceva mai laborioasă, dar nu presupune riscul de imagine presupus de votarea de către partidele de stânga a unui guvern liberal. Este vorba de tergiversarea procedurilor parlamentare dincolo de termenul de 60 de zile menționat de Constituție, situație în care Parlamentul nu va mai putea fi dizolvat. În condițiile în care PSD are majoritate în Birourile Permanente ale Parlamentului, forurile care stabilesc programul Legislativului, strategia poate avea șanse de succes.