Cât de dezvoltată este cu adevărat industria IT din România. „Suntem un fel de China pentru software”

Potrivit unei statistici recente a Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește integrarea în economie atât a tehnologiilor de inteligență artificială cât și a tehnologiilor de tipul „internetul lucrurilor”.

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană

Tehnologiile inteligente moderne reprezintă motorul inovării și al schimbării companiilor și firmelor din UE. Astfel de tehnologii inteligente includ inteligența artificială (IA), care oferă mașinilor și sistemelor capacitatea de a învăța și de a lua decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice. Includ, de asemenea, mediul inteligent numit Internet of Things (IoT), unde mașinile, dispozitivele, senzorii sau sistemele sunt interconectate și pot comunica între ele prin internet.

Potrivit datelor Eurostat, în anul 2021, 8% dintre companiile din UE au folosit cel puțin una dintre următoarele tehnologii IA: tehnologii de analiză a limbajului scris (text mining); de conversie a limbajului vorbit într-un format care poate fi citit de mașină (recunoașterea vorbirii); generatoare de limbaj scris sau vorbit (generarea limbajului natural); de identificare a obiectelor sau a persoanelor pe baza imaginilor (recunoașterea imaginilor, procesarea imaginilor); învățarea automată (de exemplu, învățarea profundă) pentru analiza datelor; tehnologii care automatizează diferite fluxuri de lucru sau asista la luarea deciziilor (automatizarea proceselor robotizate bazate pe software-ul AI); tehnologii care permit mașinilor să se miște fizic, observând mediul înconjurător și luând decizii autonome.

Dintre statele UE, Danemarca a înregistrat cea mai mare pondere a firmelor care au folosit oricare dintre aceste șapte tehnologii de IA în 2021 (24%). Alte țări cu o utilizare relativ mare a tehnologiilor IA au fost Portugalia (17%) și Finlanda (16%), dublu față de media UE.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

La polul opus, cele mai mici procente privind firmele care să utilizeze cel puțin una din cele șapte tehnologii de IA în 2021 au fost înregistrate în România (1%), Polonia, Ungaria, Cipru, Estonia și Bulgaria (toate 3%).

În ceea ce privește Internetul Lucrurilor (IoT), acesta este un termen general care acoperă orice mediu în care mai multe dispozitive sunt conectate unele la celelalte prin intermediul Internet-ului. Astăzi, când vorbim de IoT, ne referim la o gamă largă de dispozitive cum ar fi frigidere, televizoare, termostate pentru a păstra temperatura unei locuințe, sisteme de securitate și asistenți vocali. Internetul Lucrurilor ajută la „colectarea de date și utilizarea acestora pentru a determina un răspuns adecvat”, arată o scurtă prezentare făcută de cei de la BitDefender. „Ideea principală din spatele conceptului Internet of Things este de a permite obiectelor să observe lumea fizică și să facă schimb de informații pentru a susține o acțiune. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, răspunsurile la modele specifice au devenit automatizate, regulile pentru declanșarea unei acțiuni fiind stabilite de către oamenii”, arată sursa citată.

În ceea ce privește introducerea acestor tehnologii în economia românească, țara noastră se află din nou pe ultimul loc în UE.

În 2021, 29% dintre firmele din UE au folosit dispozitive sau sisteme interconectate care pot fi monitorizate sau controlate de la distanță prin internet (IoT). Printre firmele care au raportat că folosesc IoT, marea majoritate l-au folosit pentru securitatea spațiilor (de exemplu, sisteme de alarmă inteligente, camere inteligente și alte dispozitive inteligente; 72%). Într-o măsură mai mică, companiile au folosit IoT pentru gestionarea consumului de energie (de exemplu, contoare inteligente, termostate inteligente; 30%) sau pentru întreținere bazată pe stare (de exemplu, senzori pentru a monitoriza nevoile de întreținere ale mașinilor sau vehiculelor; 24%).

Digisport.ro

Emoție pură! Nadal a fost eliminat și și-a luat rămas-bun: ”O amintire de neuitat”. ”Râuri” de lacrimi în loja sa

„Dintre statele membre ale UE, mai mult de jumătate dintre companiile din Austria (51%) au folosit IoT în 2021. Austria a fost urmată de Slovenia (49%), Finlanda și Suedia (ambele 40%). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (11%), Bulgaria (15%) și Estonia (17%)”, subliniază cei de la Eurostat.

„Suntem un fel de China pentru software”

Datele Eurostat pot părea surprinzătoare în contextul în care sectorul IT este văzut drept un episod de succes al trecerii economiei României spre o industrie de servicii. De altfel, la începutul anului, datele INS privind ultimul trimestru al anului 2021 arătau că sectorul IT&C adusese o contribuție de 6,7% al PIB pe trimestru. Mihai Matei, președintele Asociației patronale a industriei de software și servicii (ANIS), estima că industria de software și servicii IT din România generează venituri de 13,6 miliarde de euro, susținând că acest sector, în ultimii 5 ani, a crescut de 3 ori mai repede decât a crescut economia națională.

Mai mult, numărul angajaților din industria IT a crescut constant. Dacă în anul 2008 în sectorul IT&C erau 127.000 de angajați, reprezentând 2,4% din totalul angajaţilor din economie, în 2020 numărul acestora a ajuns la 220.000, reprezentând 4% din efectivul salariaţilor din economie. În plus, în ultimii ani sectorul IT a fost unul cu cele mai mari salarii din economie. Astfel, un angajat din sectorul IT&C câștigă, în medie, un salariu de peste 7.100 de lei net pe lună, ceea ce reprezintă dublu faţă de un angajat plătit cu salariul mediu pe economie. Mai mult, în producţia de software, salariul mediu de aproape 8.600 de lei net în octombrie 2021 a fost cel mai mare din economie.

Totuși, în ciuda acestor cifre, unele voci din industrie susțin că datele Eurostat risipesc o serie de mituri legate de gradul de dezvoltare al sectorului IT din România. Dragoș Vana, IT-istul care a devenit cunoscut publicului larg prin dezvoltarea site-ului de grafice pentru evoluția pandemiei COVID, Graphs.ro, susține că ideile cum că sectorul IT este unul dezvoltat în țara noastră sau că în România sunt printre cei mai buni IT-iști sunt mai degrabă o serie de mituri.

„Da, sunt câteva firme de IT bunicele și probabil o mână de programatori geniali, dar la noi se face în cea mare parte outsourcing și testing. Alea le poți face cu IT-iști medii și slabi fără probleme. Și îl poți face până se vor prinde clienții tai că și în Georgia, Bulgaria și în alte țări vorbesc ăia engleza la fel de bine și știu să deschidă un calculator pe bani mai puțini.

Noi nu producem și implementăm în mediul românesc de afaceri soft-uri care să ajute la îmbunătățirea productivității muncii. La noi sectorul IT nu e integrat cu restul economiei. Doar producem ceva la comandă pentru economiile altor țări și suntem la mila unor clienți externi. Studiul Eurostat a confirmat penetrarea deosebit de slabă a tehnologiilor moderne în mediul economic de la noi.

Ne situăm, evident, pe ultimul loc din Europa (da, după Bulgaria) atât la firmele care folosesc Inteligenta Artificială cât și la capitolul tehnologii Internet of Things (device-uri smart conectate la internet). Suntem un fel de China pentru software. Iar testingul nu e IT, e salahoreala digitală. Atât”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Florentin Iancu, președintele Sindicatului IT Timișoara, este de părere că sectorul IT din țara noastră este dominat într-o proporție de 2/3 de outsourcing și testare ca urmare a unui proces natural de dezvoltare a industriei IT, acestea fiind în fapt primele investiții pe care companiile din domeniu le fac într-o țară.

„Raportarea de la Eurostat nu ne miră neapărat. Outsourcing-ul, testarea, suportul în general reprezintă o parte însemnată din sector. În același timp, nu putem să scăpăm din vedere faptul că există și o mică foarte bună bucată de R&D. Estimarea mea este undeva la 60-65% outsourcing-ul clasic, adică suport, mai degrabă aici discutăm de integrarea în lanțul de producție software la nivel mondial, facem bucăți din, și undeva la un 30-35% care sunt industrii inovatoare, cum au apărut un BitDefender sau Uipath.

E adevărat că poate cea mai mare parte din sector e încă în zona asta de outsourcing și testare, și că poate ar trebui să avem o serie de politici publice care să faciliteze creșterea relevanței zonei de R&D. Chestiunea asta depinde însă și de ce se investește, cât se investește și de gradul de tranziție dinspre industria ce vine din exterior versus cât de repede putem să generăm start-upuri, pentru că nu putem să stăm cu mâinile în sân și să așteptăm să mute cineva R&D în România, nu știu Microsoft, indiferent ce ar fi, și ar trebui să împingem spre a genera plus-valoare și activități inovatoare.

Sigur, noi, printr-o serie de politici fiscale am atras o serie de investiții în sector, însă ca în orice dezvoltare de genul acesta, atragi în mare măsură investițiile care se bazează foarte mult pe a face același lucru pe care-l faci în altă parte dar mai ieftin. Însă, în timp, companiile văzând că la noi sunt oameni de calitate au avut curajul să mute și activități mai relevante. În plus, datele Eurostat se referă și la cantitatea de IA și alte tipuri de procese automatizate din companii din orice domeniu, adică asta arată lipsa de informatizare care există în companiile locale”, a declarat, pentru FANATIK, Florentin Iancu.

„Lumea ne vede bine și avem mult talent IT”

Totuși, nu toată lumea din industrie este de acord cu această viziune negativă asupra sectorului IT din țara noastră comparativ cu ceea ce se întâmplă în alte țări din Europa.

„AI și machine learning sunt “emerging technologies” de ceva vreme. Puține țări din lume se pot lăuda că se află în control, iar o parte din respectivele sunt chiar din zona menționată de Dragoș în postarea în care ne compara peiorativ cu chinezii, care sunt pe locul 4 în lume. Da, nu suntem în top, dar avem o grămadă de companii, atât start-ups cât și mari centre de software development care nu ar putea rezista dacă nu ar folosii tehnologii noi, eficiență și inovație.

AI și ML înseamnă că plantezi “robotei” (funcții de software care te ajută în automatizarea proceselor). Poate fi atât de simplu precum folosirea unui tool care ajută la testarea automată și rapidă a codului de software. Compania în care lucrez nu ar putea ține pasul cu cerințele dacă nu am folosi așa ceva și în niciun caz nu pot spune că suntem înapoiați la treaba asta, deși lucrăm într-o bancă în care lucrurile se mișcă greu, și asta nu datorită românilor, care încearcă din răsputeri să își folosească talentele de IT-isti pentru care au fost angajați!

Poate este de menționat și că da, într-adevăr, IT-istii din România lucrează pentru a îmbunătăți sau crea aplicații pentru alte țări. Mi-e ca nu cumva, în acea statistică, să se asume meritul acelor țări pentru sistemele lor minunate, nefăcându-se un mers pe firul apei să se vadă unde este de fapt dezvoltarea și mentenanța lor și, de multe ori, cine le-a creat. Surprinzător, România, Rusia, chiar și India. Și nu numai din cauza prețului. Dacă ne rezumăm la România, sectorul IT este atât de competitiv, încât nu mai este considerat o locație low-cost pentru Europeni, salariile fiind pe măsură. Din observațiile mele, și livrarea este de o calitate decentă (spre deosebire de India unde este clar low cost, low quality).

Nu putem afirma neapărat că suntem Silicon Valley al Europei (deși mulți sunt de aceasta părere), însă poziția este bună și cunoscută. Nu numai capitala este dezvoltată în acest sector, ci și restul orașelor mari au Hub-uri IT (Cluj, Brașov, Timișoara și Iași)”, a declarat, pentru FANATIK, Sydney Diaconescu, o tânără din Capitală care lucrează în sectorul IT de peste zece ani. Mai mult, ea subliniază că în ultimul raport Brainspotting, ce oferă o hartă a talentului în tehnologie în Europa, România ocupă locul 12 la talent și locul 2 la calitatea în IT.

De altfel, în ceea ce privește calitatea în IT, România ocupă locul 2 după Polonia, însă mult înaintea unor alte țări puternic dezvoltate (Germania ocupă locul 8, Marea Britanie 17, Danemarca, locul întâi în datele Eurostat este abia pe locul 25). De altfel, raportul citat menționa că sectorul IT din țara noastră a reușit să facă cu succes trecerea de la o paradigmă de outsourcing către una de dezvoltare a unor produse cu valoare adăugată mare, subliniind rolul pe care îl joacă în acest proces cei doi uniorni (UiPath și Emag) și cei doi semicorni (BitDefender și Softvision).

De altfel, în anul 2019, un studiu realizat tot de către cei de la Brainspotting și Codecool estima că în ultimii 20 de ani din țara noastră au plecat circa 37.031 de specialiști în IT, iar în fiecare an industria de profil din țara noastră se confruntă cu un deficit de personal de peste 15.000 de oameni. Anul trecut, România figura pe locul 7 în UE la numărul de locuri de muncă vacante în sectorul AI, cu peste 4.500 de poziții disponibile.

În acest context, trebuie subliniat că, în contextul crizei economice, Guvernul se află sub o presiune imensă de a crește veniturile la buget, existând în acest moment o dezbatere la nivelul decidenților politici privind renunțarea la cota unică de impozitare. O altă măsură ce ar putea fi introdusă, și este una din recomandările Consiliului Fiscal, este renunțarea la scutirea impozitului pe profit și pentru angajații din industria IT.

Reprezentanții industriei sunt de părere că această facilitate nu mai este una decisivă pentru creșterea sectorului, mult mai importante fiind creșterea investițiilor statului printr-un sistem off-set sau investiții în educație pentru pregătirea viitorilor profesioniști.

„În ceea ce privește facilitățile fiscale e foarte posibil să-și fi atins limitele, să se fi saturat domeniul doar pe linia asta. În ultimii ani, mai ales după transferul contribuțiilor, valoarea facilităților fiscale s-a redus aproape la jumătate ca și impact financiar. Sincer, nu cred că acum companiile își mai bazează atât de mult deciziile de investiții pe această facilitate. Nu simțim neapărat că neapărat se întâmplă asta, nu simțim în discuții când disuctăm despre proiecte pe care le putem aduce în România că acesta este unul dintre factorii decisivi. Contează mai mult cât de repede poți să angajezi niște oameni, cât de repede livrează. Mai degrabă începe să revină know-how-ul și disponibilitatea de a găsi forță de muncă. Dacă vorbim de companii cu bugete de miliarde, nu cred că e decisivă chestia asta.

Ce trebuie subliniat este că vorbim de o facilitate acordată investitorilor, dar care, în momentul în care este eliminată pică în povara angajaților, ceea ce nu e drept. Deci va conta foarte mult cum va fi scoasă această facilitate fiscală”, a mai declarat, pentru FANATIK, Florentin Iancu.