Cum arată cursa angajărilor la stat înainte de „marea înghețare”. „Acolo unde e de muncă sunt prea puțini oameni, iar acolo unde e de stat sunt cam mulți angajați”

Anunțul liderilor coaliției PNL-PSD-UDMR de la începutul acestei săptămâni cu privire la înghețarea angajărilor la stat, măsură ce ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie, pare să fi declanșat o adevărată cursă a angajărilor în aparatul administrativ.

Cursa angajărilor la stat înainte de „marea înghețare”

La începutul acestei săptămâni, liderii coaliției aflată la guvernare au anunțat că au căzut de acord asupra unui set de măsuri care să asigure echilibrul bugetar al țării. Una din măsurile anunțate a intra în vigoare de la data de 1 iulie era înghețarea tuturor angajărilor la stat.

Cu câteva zile înainte de acest anunț însă o serie de instituții ale statului au pornit o cursă pentru creșterea numărului de angajați. La finalul săptămânii trecute, ANAF a anunțat că scoate la concurs aproape 300 de posturi noi, iar șeful instituției susținea că în toamnă urmează o nouă etapă de angajări, necesare în creșterea eficienței instituției însărcinată cu colectarea taxelor și impozitelor. Un anunț similar a venit și din partea Autorității Vamale Române, care a anunțat deschiderea a 150 de posturi noi.

Marele anunț a venit însă chiar din partea Guvernului, chiar în ziua în care avea să anunțe setul de măsuri pentru stabilitatea fiscală, Ministerul Fondurilor Europene anunțând sporirea organigramei proprii cu 536 de posturi, până la un total de 1943. De o măsură similară era vizat și Ministerul Mediului, acolo însă creșterea numărului de funcții era cu doar 64 de noi posturi, până la un total de 548.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Miercuri, Guvernul Ciucă a anunțat aprobarea unei Hotărâri de Guvern prin care efectivul Ministerului Afacerilor Interne a fost suplimentat cu 7880 posturi, din care: 5654 de polițiști, 975 de militari (391 ofiţeri şi 584 maiştri militari și subofiţeri), 201 personal civil (funcționari publici și personal contractual). Purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că aceste posturi sunt necesare, în contextul gestionării valului de refugiați din Ucraina. „Să ne gândim că sunt peste un milion de refugiați ucraineni care au intrat în tara noastră, în ultimele trei luni şi din care o zecime au decis să rămână aici”, a precizat acesta.

De asemenea, prin hotărârea de miercuri la MAI au apărut și noi funcții de conducere: un secretar de stat și un sub-secretar de stat, Ministerul de Interne ajungând astfel la un total de șase secretari de stat.

Nota de fundamentare a hotărârii adoptate miercuri nu specifica impactul bugetar al creșterii structurii Ministerului de Interne, însă președintele PSD, Marcel Ciolacu, declara marți că prin setul de măsuri economice anunțate de către coaliție, este „pentru prima dată când statul strânge cureaua, nu românii”.

Economiștii sunt de părere că anunțul înghețărilor angajărilor la stat a fost cel mult o măsură de imagine din partea autorităților și subliniază că, dincolo de angajările în sectoarele care sunt esențiale, statul român e obligat să-și reducă mărimea aparatului administrativ.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Înghețarea angajărilor la stat e doar o măsură de imagine, pentru că acestea cu siguranță vor continua. Sunt contracte în derulare pentru angajarea unor persoane la ministerul care se ocupă cu fondurile europene, e nevoie de angajați în domenii extrem de importante din domeniul Apărării, în special acum cu contextul războiului. Deci, cu siguranță angajările vor continua.

Da, ne-am dori cu toții să scadă schema de personal la stat, pentru că avem 1,25 milioane de bugetari, un număr uriaș raportat la numărul de locuitori ai țării. Dacă facem o comparație cu Polonia, o țară cu o populație dublă ca număr, și avem numai 900.000 de angajați la stat. Deci este loc de o restructurare a aparatului public, nu neapărat în sensul disponibilizărilor cât mai ales al trecerii unor instituții ale statului pe auto-administrare. Să facă profit, să se auto-administreze din punct de vedere financiar, iar noi să avem de câștigat de pe urma acestor companii publice, instituții descentralizate, care ar trebuie să ne aducă profit și nu doar să toace banii statului”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

Marți, la o zi după anunțul liderilor coaliției privind înghețarea angajărilor, și Ministerul Economiei a anunțat că face angajări fără a preciza însă numărul posturilor scoase la concurs.

Guvernul e lipsit de credibilitate

De altfel, în luna martie, luna pentru care există cele mai recente date, numărul angajaților din sectorul public a ajuns la 1.267.973, în creștere cu 2.251 de posturi față de luna februarie. Potrivit unei analize a celor de la Profit.ro, în primele trei luni ale anului 2022 s-a înregistrat o medie lunară de creștere a angajaților la stat cu 2.304 posturi, fiind cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani. Odată cu creșterea numărului de angajați au crescut și costurile de personal, în primul trimestru al acestui an fiind înregistrată o creștere cu 2,2%, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. În total, aceste cheltuieli au ajuns la suma de 28,34 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,2% ca procent din PIB.

Economiștii sunt de părere că statul va fi obligat să recurgă la un sistem de reforme fundamentale, care să vizeze chiar administrația publică locală, unde sunt peste 450.000, adică peste o treime din totalul angajaților la stat.

„Un lucru este sigur, funcționarii publici nu vor putea fi îndepărtați din aparatul public fără o restructurare a acestui aparat și a companiilor statului. Având în vedere faptul că ei nu pot fi disponibilizați, nu pot fi concediați, singura soluție pentru a reduce din numărul uriaș al funcționarilor din instituțiile publice din România este să facem o reorganizare administrativă a țării. Să mai renunțăm la consilii județene, prefecturi, instituții descentralizate – zeci de mii de instituții publice care toacă bani și care în acest an de criză ne generează probleme financiare. Am ajuns ca din taxele și impozitele 90% din bani să se ducă pe pensii și salarii, ceea ce este uriaș raportat la dimensiunea problemei”, a mai declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Pe de altă parte, experții în politici publice sunt de părere că Guvernul Ciucă, dar și coaliția care-l susține, suferă de o lipsă de credibilitate cauzată în principal de lipsa de coerență privind necesarul de personal din sistemul public.

„Vorbim de o lipsă de credibilitate, care vine mai ales dintr-o lipsă de viziune și coerență. În primul rând, greșeala pe care o face Guvernul este că prezintă aparatul public ca un tot, care are aceleași caracteristici din punctul de vedere al angajaților. Ori asta este fals, pentru că sunt zone în sistemul public în care în mod evident este un deficit de oameni, și zone în care avem prea mulți angajați. Simplificând puțin, acolo unde e de muncă sunt prea puțini oameni, iar acolo unde e de stat sunt cam mulți angajați.

Iar exemple sunt. Spre exemplu avem deficit de personal în domeniul de Sănătate, asta în ciuda faptului că au crescut puternic salariile aici. Condițiile de muncă sunt destul de proaste, și atunci oamenii preferă să plece în străinătate la un venit cel puțin la fel de bun, dar cu condiții mai bune. Sunt spitale care au un deficit de medici și de personal tehnic, iar aici e ilogic să suspenzi angajările”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică.

În opinia acestuia autorităților le va fi greu să justifice înghețarea angajărilor în domeniile esențiale în contextul în care posturile pentru oamenii de partid au crescut constant, ba mai mult, acestea au fost exceptate de la „înghețarea angajărilor”.

„Pe de altă parte, sunt tot felul de administrații deconcentrate, cum sunt cele din zona de Mediu, Administrația Apelor – unde erau animalele alea politice, așa cum se numeau ei – unde e o inflație de angajați. Și mai avem nivelul politic, unde sunt oamenii de partid, unde iarăși s-au adunat foarte mulți angajați. Sunt, în momentul de față, aproape 140 de secretari și sub-secretari de stat, care sunt funcții politice. Și la fiecare din ei, un secretar de stat are încă patru angajați la cabinet. Deci, vorbim de 1.000 de oameni care nici măcar nu sunt prevăzuți în această suspendare a angajărilor, pentru că ei sunt separați în Codul Administrativ, sunt demnitarii și cabinetele lor.

Deci Guvernul, pe de o parte își aduce oamenii din partid, pe toate aceste posturi, și asta e doar la nivel central, nici nu mai vorbim de ce se întâmplă la deconcentrate, iar pe de altă parte ei spun că suspendă angajările, dar acolo unde oamenii muncesc. Și în mod evident apare o nemulțumire din partea acestora din urmă”, a mai precizat Ovidiu Voicu pentru FANATIK.

O problemă în plus pentru țelul stabilității bugetare asumat de către guvern o va constitui și presiunea crescândă pentru majorările salariale în contextul inflației galopante ce a tăiat din puterea de cumpărare a oamenilor. Miercuri a avut loc un protest al sindicatelor din învățământ principala problemă revendicată fiind problemele salariale cu care se confruntă personalul didactic, iar cu o zi înainte sindicaliștii de la metrou au pichetat sediul Ministerului Transporturilor amenințând cu o grevă generală în cazul în care salariile nu sunt indexate cu inflația. Săptămâna trecută și angajații de la Poșta Română s-au adunat în Piața Victoriei, nemulțumiți de salariile primite. Liderii de sindicate au subliniat că circa 80% din angajații companiei sunt plătiți cu salariul minim pe economie, adică 1.700 de lei.

„Pe cine o să mai dea vina Guvernul în continuare? Probabil că tot pe Putin, așa cum a făcut deja președintele Iohannis, pe UE, pe inflație, pe economia globală, o să găsească ei vinovați. În plus, o să încerce, așa cum a făcut întotdeauna, mai ales PSD, să închidă gura sindicatelor cumpărând liderii. Întotdeauna PSD a recurs la tipul ăsta de manevră, oferind ceva liderilor de sindicat și, din păcate pentru noi toți, avem sindicate slabe de fapt, sunt conduse de aceeași oameni compromiși de foarte mulți ani și care de multe ori mai și trec în politică.

Prin această simbioză vor încerca să ajungă la un calm social, cu proteste sporadice și fără soluții la problema de fond, respectiv dezechilibrele din sistemul public. Asta nu înseamnă însă că lucrurile nu pot degenera, în condițiile în care multora le-a ajuns cuțitul la os. Am văzut protestul angajaților de la Poșta Română, unde 60% din angajați au salariul minim. Cum să trăiești cu 1.700 de lei pe lună în condițiile în care toate prețurile cresc”, a precizat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.