Un cutremur de dimensiunile celui care s-a produs recent în Turcia ar face prăpăd în România. Rapoartele oficiale arată că într-un astfel de scenariu, pierderile omenești ar fi uriașe, iar pagubele materiale ar fi de ordinul zecilor de miliarde de euro.
Totuși, care este capacitatea de răspuns a autorităților într-o astfel și cât de pregătiți sunt românii să facă față unui dezastru major?
Ultimul exercițiu național privind gestionarea urmărilor unui cutremur, desfășurat în teren de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a avut loc în octombrie 2018 (SEISM 2018). Potrivit unui răspuns al IGSU pentru FANATIK, obiectivul exercițiului a fost de testa capacitatea de antrenare a structurilor de conducere și răspuns în cazul unui seism major generator de victime multiple. Acesta a fost conexat exercițiului internațional medical ModEx 2018.
În octombrie 2019, a avut loc un alt exercițiu național de conducere (SEISM 2019), însă fără acțiune în teren (EXCON).
În București, ultimul exercițiu s-a desfășurat în august 2022, și a avut ca temă ”Gestionarea situațiilor de urgență determinate de producerea unui sesim”, fiind organizat de ISU București-Ilfov.
Potrivit IGSU, exerciții pentru diferite tipuri de risc au loc periodic atât la nivel central cât și în unitățile subordonate, cu implicarea autorităților cu responsabilități la nivel național, județean și local.
Autoritățile, instituțiile și organizațiile implicate în gestionarea situațiilor de criză compun Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență (SNMSU), iar concluziile exercițiilor se traduc prin rapoarte de evaluare.
Pe baza acestora, IGSU a elaborat, cu avizul DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) și cu alte autorități implicate ”Concepția Națională de răspuns post-seism”, care este, de fapt, un plan detaliat de gestionare a crizei, care include modul general de acțiune al SNMSU, împărțirea responsabilităților, ”realizarea unui răspuns oportun și eficient pentru asigurarea continuității vieții economico-sociale”, precum și acțiuni ale guvernului în cazul producerii unui cutremur major (citește documentul aici).
”În cadrul Concepției, pentru fiecare scenariu au fost realizate estimări cu privire la numărul de clădiri rezidențiale avariate, numărul de persoane afectate și alte informații relevante.
Întrebuințarea structurilor IGSU se bazează pe constituirea unor module specializate dispersate pe întreg teritoriul național și pe concretizarea acestora rapid și organizat (în situația ipotezei 1 / scenariile 1A, 1B și 1C), când se produce un impact major, în raport cu ipoteza de producere a seismului, componența acestora fiind descrisă la capitolul IV din Concepție”, se arată în răspunsul IGSU pentru FANATIK.
Cum a fost pregătită populația pentru un astfel de seism? Prin campanii de informare, conștientizare și pregătire.
Campania ”Nu tremur la cutremur”, inițiată de IGSU în 2015 și dezvoltată în parteneriat cu alte șapte instituții se desfășoară anual prin mijloace mass-media, dar și prin activități organizare de angajații instituției. Circa 2.000 de acțiuni de informare preventivă au loc la nivel național, în fiecare an, cu o medie de distribuire de 300.000 de printuri (afișe, flyere și stickere).
IGSU are și un protocol cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, prin care au loc anual câte patru exerciții practice de evacuare în școli, dar și pregătire teoretică a elevilor.
Din 2021, IGSU a fost dotat cu un Centru mobil de instruire a populației pentru răspuns la situații de urgență, prevăzut cu echipamente inteligente prin care este realizată o simulare realistă a unui cutremur și a modalității în care putem percepe un seism la noi acasă.
De asemenea, în cazul unui cutremur major, emisia Televiziunii Române se va întrerupe, iar pe post vor fi difuzate mesaje de alertă. Acest lucru se întâmplă datorită unui protocol între DSU și Societatea Română pentru Televiziune.