Cât va costa reabilitarea școlilor ca să reziste la cutremur. Guvernul alocă bani fără să știe câte unități de învățământ trebuie consolidate

Guvernul a luat, miercuri, în discuție un proiect de ordonanță de urgență privind aprobarea Programului național „Școli sigure și sănătoase”, însă lipsa unei situații clare privind riscul seismic pentru infrastructura din învățământ pune sub semnul întrebării eficiența acestui program, necesarul de finanțarea fiind stabilit pe baza unei extrapolări care pornește de la puținele clădiri ale școlilor care au fost expertizate tehnic până în acest moment.

Estimare „din burtă” a riscului seismic în școli

Nota de fundamentare a actului normativ invocă un pasaj din Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, aprobată prin HG 1442/2022, unde este precizată situația fondului construit care constituie infrastructura în educație: „Aproximativ 50% dintre elevi și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.”

Este totuși neclar după ce metodologie s-a făcut estimarea întrucât chiar Ministerul Dezvoltării Regionale admite că nu deține o situație clară cu școlile care au nevoie de consolidare. „Avariile considerabile constatate la unele școli din zona afectată de seismele gorjene recente au indicat, odată mai mult, necesitatea stringentă a unei evaluări temeinice, la scară națională, a riscului seismic al clădirilor din sistemul de învățământ și intervenția urgentă și eficientă pentru punerea în siguranță a celor cu nivel ridicat de risc seismic”, se spune în nota de fundamentare.

Din acest motiv, programul „Școli sigure și sănătoase” va fi adoptat practic în orb, cu speranța că estimările necesarului de finanțare se vor dovedi aproximativ corecte după ce cinci ani în care programul va fi derulat, 2023-2027. Pentru anul în curs, necesarul estimat este de 750.000.000 lei, pentru ca în 2024-2026, finanțarea să fie de 1,25 de miliarde lei pe an. În ultimul an de implementare va mai fi cheltuit încă un miliard de lei, ceea ce va face ca suma totală să se ridice la 5,5 miliarde de lei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Evaluarea impactului financiar s-a făcut în baza unui cost unitar/mp suprafață desfășurată de 1200 euro/mp, cu includerea lucrărilor de consolidare, eficientizare energetică și a altor lucrări, la care se adaugă o marjă de 25%, luat în considerare pentru finanțarea unor proiecte similare (…) Suprafața desfășurată pentru cele 35 de clădiri aferente instituțiilor de învățământ, încadrate la acest moment în clasa de risc seismic RsI, înregistrate în Sistemul informatic integrat din învățământul din România (SIIIR) este de 80.000 mp. Pentru anii următori, evaluarea s-a estimat utilizându-se aceleași principii și metode, raportat la un număr de aproximativ 28.838 clădiri, neexpertizate tehnic la acest moment”, se precizează în fișa financiară a actului normativ. În total în România sunt 31.599 de clădiri aparținând unităților de învățământ.

Program separat de reabilitare pentru școli

În consecință, expertizele vor trebui făcute în paralel cu procesul de consolidare astfel încât școlile care au nevoie de acest tip de lucrări să fie incluse pe rând în program. Reconsolidarea școlilor ar urma să fie făcută printr-un program separat de cel instituit prin Legea 212/2022 care reglementa consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, indiferent de destinația acestora. În baza acestui program, s-au depus deja 366 de cereri.

Dintre acestea, 132 de cereri vizau clădirile rezidențiale și 234 pentru clădirile de interes și utilitate publică. Valoarea lucrărilor pe care le presupun aceste cereri este de nu mai puțin de 5,77 miliarde de lei, în condițiile în care suma prevăzută în bugetul de stat pe anul 2023 este de peste 10 ori mai mică, anume 500.000.000 lei. Printre aceste cereri, 97 erau solicitări de includere în program aferente unor clădiri de învățământ, în sumă de 1.157.624.990,67 lei.

„În aceste condiții, este imperios necesară crearea unui program dedicat instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat încadrate în clasa de risc seismic RsI, prin care se urgentează realizarea lucrărilor de consolidare la acestea, degrevându-se programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022, de aceste clădiri”, precizează Ministerul Dezvoltării. Astfel, școlile vor beneficia de un program distinct de celelalte tipuri de clădiri, însă nici acest program nu dispune de suficienți bani pentru demararea tuturor proiectelor pentru care s-au depus cereri.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În ce privește banii necesari programului, Guvernul estimează că va obține banii necesari întrucât în acest an se va încheia PNDL I, iar în 2024 PNDL II, iar astfel vor fi bani disponibili pentru finanțarea altor programe în anii următori, precum cel privind reconsolidarea școlilor. Dacă totul merge conform planului, după 2027 părinții vor putea să-și trimită copiii la școală fără teama că un cutremur care ar surveni în timpul orelor de curs le va pune viețile în pericol.