Câți bani se fură din PNDL. Ministerul Dezvoltării, acuzat că nu verifică decontarea cheltuielilor. ”Controalele sunt cvasi-inexistente”

Auditorii Curții de Conturi susțin că plățile realizate de către Ministerul Dezvoltării (MDLPA) în cadrul programelor de dezvoltare locală, fie ele PNDL-uri, Anghel Saligny, fie programul pentru construcția de locuințe sociale, se realizează doar pe baza facturilor emise de către constructori, lucru cu atât mai grav cu cât ministerul realizează „într-o foarte mică măsură verificări” asupra corectitudinii solicitărilor de plată. Curtea de Conturi face și o estimare, pe baza propriilor controale realizate la proiectele din PNDL-uri, la cât se ridică prejudiciul probabil înregistrat în cadrul acestor proiecte în anul 2022.

Ministerul Dezvoltării nu verifică plățile din PNDL-uri

Într-un raport publicat la finalul lunii februarie, Curtea de Conturi critică lipsa unui sistem de control în cadrul Ministerului Dezvoltării în ceea ce privește plățile efectuate pentru decontarea facturilor din cadrul programelor naționale PNDL, unde intră și Anghel Saligny. Auditorii subliniază că plățile realizate de către minister în cadrul acestor programe de dezvoltare au regimul unui transfer de fonduri bugetare către o altă entitate publică, dar „se realizează pe baza unei documentații minimaliste (pe baza unui document centralizator al facturilor emise de constructor)”.

Raportul Curții de Conturi vorbește de riscurile în decontarea acestor plăți pentru proiectele din cadrul PNDL-urilor în condițiile în care primăriile și consiliile județene dețin controlul total în ceea ce privește utilizarea fondurilor bugetare.

„Există carențe privind gestionarea riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor coordonate de MDPLA, mai ales în contextul în care responsabilitatea utilizării fondurilor revine din programe (procedura de achiziție, decontarea lucrărilor, recepția obiectivului) revine UAT-urilor”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Digi24.ro

EXCLUSIV Băsescu: Dacă se retrage Piedone, câștigă sigur Firea. Dar nu se va retrage pentru că e în înțelegere cu Ciolacu

Auditorii curții notează că, deși legea nu definește un mecanism de control în cadrul PNDL-urilor, Ministerul Dezvoltării are totuși „multiple pârghii de control”. Astfel, aceștia notează că reprezentanții ministerului pot efectua verificări pe teren în orice stadiu al investiției, având dreptul legal de a participa inclusiv la recepția obiectivului. Spre exemplu, raportul precizează că verificarea calității în construcții, inclusiv în cadrul investițiilor publice realizate prin intermediul PNDL constituie o atribuție specifică a Inspectoratului de Stat în Construcții, instituție publică aflată în directă subordonare a Ministerului Dezvoltării.

„MDLPA a realizat într-o foarte mică măsură verificări asupra corectitudinii solicitărilor de plată venite din partea UAT-urilor, iar controalele efectuate de direcția de specialitate sau corpul de control sunt cvasi-inexistente. Pe de altă parte, controalele fizice ale ISC sunt insuficiente raportat la numărul și volumul transferurilor anuale efectuate de către MDLPA”, se arată în raportul Curții.

Concret ISC a verificat în anul 2022 doar 1.281 de obiective de investiții din PNDL, mai puțin de jumătate din cele 2.836 de investiții finanțate. Altfel spus, datele Curții de Conturi arată că pentru peste 1.500 de proiecte decontate de Ministerul Dezvoltării nu au existat aproape niciun fel de control.

Raportul Curții vorbește de o problemă structurală la mecanismele de control din cadrul MDLPA. În cazul ISC, scuza invocată de aceștia a fost „subdimensionarea structurii cu atribuții de control” din cadrul instituției, raportat la volumul de activitate ce trebuie acoperit. Instituția spune chiar că are dificultăți în ocuparea posturilor vacante ca urmare a nivelului redus de salarizare. Problema e însă una de decizie politică, pentru că, așa cum arată raportul citat, deși ISC este finanțat integral din venituri proprii, instituția „nu poate gestiona autonom resursele colectate pentru a satisface interesul public comun privind disciplina în construcții”.

Digisport.ro

”Tatăl meu `a explodat`!” A spus totul după 7 ani: ”Eram minoră și e o infracțiune”. Cu ce se ocupă tânăra

Autorii raportului subliniază că doar banii proveniți din controalele pe proiectele finanțate de Ministerul Dezvoltării ar fi fost suficienți pentru a finanța un corp de control specializat și cu personal suficient.

„Raportat la cele aprox. 8 miliarde de lei decontate de MDLPA în anul 2022 pe programe de investiții, cotele ISC au fost în cuantum de aprox. 50 de milioane lei, suficient pentru a finanța un corp de control specializat de cel puțin 200 de inspectori dedicați verificărilor lucrărilor realizate din fonduri publice”, se arată în raportul Curții, care atrage atenția că măsurile de reducere a cheltuielilor publice, luate de Guvern la finalul anului 2023 vor avea un impact major asupra „acurateței utilizării fondurilor publice”.

Câți bani se fură din PNDL

În anii trecuți, Curtea de Conturi a realizat mai multe raportate de audit chiar la programele PNDL1 și PNDL2, arătând că există vulnerabilități ce lasă posibilitatea fraudelor, fără niciun fel de sancțiuni pentru autorii lor. După aceste programe, PNL a venit în anul 2021 cu cel de-al treilea PNDL – Anghel Saligny – păstrând însă toate vulnerabilitățile din cele două programe ale lui Liviu Dragnea, după cum arăta o analiză a celor de la Expert Forum.

Mai mult, în cazul Anghel Saligny , toate aspectele esențiale pentru un program de peste 65 miliarde lei, cum sunt criteriile de alocare a fondurilor sau de evaluare a acestora, sau limitele pentru tipurile de cheltuieli dintr-un proiect sunt stabilite prin ordin de ministru. Acest lucru face ca, în lumina decizie CCR din 2016, încălcarea acestor norme metodologice să nu intre sub incidența infracțiunii de abuz în serviciu, faptele nemaiavând conotații penale. Este ceea ce unii critici au numit o adevărată „invitație la furt”.

De altfel, Curtea de Conturi arată că verificările efectuate de aceștia, prin Camerele de Conturi județene în cursul anului 2023 asupra exercițiului bugetar din 2022, au revelat cazuri de utilizare eronată a fondurilor publice alocate de către MDPLA și „un nivel al indisciplinei la UAT-uri ce nu poate fi ignorat”. Curtea a efectuat controale la puțin peste 1.000 de obiective de investiții, valoarea prejudiciului identificat fiind de 13,4 milioane lei. Prin extrapolare, auditorii Curții susțin că valoarea prejudiciului ar fi de peste 30 de milioane lei. (În anul 2020, aceeași estimare vedea un prejudiciu de 50 de milioane lei).

„Camerele de conturi județene au efectuat verificări asupra unui număr de 1.017 obiective de investiții, în valoare de 2.636.210.915 lei, reprezentând 44,90% din valoarea totală a transferurilor MDLPA către UAT-uri în 2022 (5.866.834.600 lei). În urma auditurilor au rezultat prejudicii de în valoare de 13.566.406 lei (valoarea estimată prin extrapolare fiind de 30.191.766 lei) la un număr de 184 obiective de investiții”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Cifra poate nu părea mare, însă auditorii Curții subliniază că incidența decontărilor eronate este de aproape 20%. „Deși nivelul prejudiciilor este de 0,51%, subliniem incidența ridicată a obiectivelor finanțate la care s-au constatat decontări eronate din bugetul de stat, respectiv aprox. 18% din obiectivele audiate de Curtea de Conturi (184 obiective din cele 1.017 verificate)”, arată Curtea de Conturi, care dă și câteva exemple de plăți pentru lucrări neexecutate. Acest procentaj, extrapolat la numărul total de proiecte finanțate în 2022 ar indica nereguli la 510 proiecte.

Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi atrage atenția că Ministerul Dezvoltării „înregistrează carențe” în recuperarea sumelor decontate nelegal către UAT-uri, asta deși ministerul are autoritatea de a bloca veniturile UAT-urilor la Trezorerie. Raportul Curții menționează astfel că, în anul 2022, MDPLA avea de recuperat prejudicii constatate de 22 milioane lei, ca urmare a unor decontări din 2021. Din această sumă, ministerul mai are de recuperat peste 10 milioane lei, iar raportul curții subliniază că pentru creanțe de 4,9 milioane MDPLA nu a făcut niciun demers.

Mai mult, raportul Curții menționează că pentru sumele recuperate Ministerul Dezvoltării nu a calculat dobânzi și penalități de întârziere.