România nu este dispusă să extrădeze bărbații apți de luptă, aflați pe teritoriul său, deși la Kiev se vorbește din ce în ce mai insistent despre acest subiect. De la începerea războiului cu Rusia, peste 4 milioane de ucraineni care au părăsit țara beneficiază de protecție temporară din partea statelor europene. Dintre aceștia, mai bine de jumătate de milion sunt bărbați.
La începutul lunii septembrie, deputatul David Arakhamia, liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ, ”Servitorul Națiunii”, a declarat că Ucraina trebuie să ceară repatrierea persoanelor care se extrag de la mobilizarea generală, decretată de președintele Zelenski la începerea războiului cu Rusia.
„De fapt, agențiile noastre de aplicare a legii pot cere extrădarea unor astfel de persoane în orice țară din lume, cu excepția Rusiei, și să le aducă în Ucraina, astfel încât să poarte responsabilitatea corespunzătoare”, a declarat deputatul.
Și Fedir Venislavski, membru al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Parlamentului ucrainean a arătat că bărbații apți de luptă care au fugit de război ”ar putea fi mobilizați și ar putea crește rândurile forțelor armate”. Până în prezent, peste un milion de ucraineni au fost mobilizați și trimiși pe front.
În paralel, Volodimir Zelenski a semnat o lege care prevede pedepse mai dure pentru dezertori. Aceștia pot fi condamnați la până zece ani de închisoare pentru neprezentare la serviciul militar, fără un motiv întemeiat.
În România, ca și în restul Europei, cetățenii ucraineni beneficiază de protecție temporară, o măsură excepțională care care se aplică în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate dintr-un stat aflat în afara Uniunii Europene. Statul român nu face distincția între persoane de sex masculin sau feminin atunci când acordă refugiaților acest statut.
Potrivit unei statistici Eurostat, la sfârșitul lunii septembrie, în România, 140.585 de refugiați din Ucraina se aflau în România și au primit protecție temporară din partea acestui stat.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, spune că aproape o treime dintre cetățeni ucraineni care se bucură de protecția statului român sunt de sex masculin.
”Informațiile puse la dispoziție de către Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne relevă faptul că, de la începutul conflictului armat de la granițele României, au fost eliberate permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare pentru un număr de 58.988 cetățeni ucraineni de sex masculin”, arată Cătălin Predoiu, într-un răspuns la întrebarea parlamentară formulată de deputatul Dumitru Focșa.
Potrivit legislației europene, persoanele care se bucură de această măsură au asigurat ”respectarea cuvenită a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a obligațiilor privind nereturnarea”.
Predoiu spune că ”cetățenii ucraineni de sex masculin, proveniți din zona conflictului armat de la granițele României, beneficiază de protecție împotriva returnării, nefiind într-un caz de ședere ilegală pe teritoriul României”.
De asemenea, persoanele străine care nu beneficiază de protecție temporară, sunt protejate împotriva returnării, dacă în urma unei analize realizate de autoritățile române se constată că acestea sunt persoane vulnerabile. Un criteriu important în această analiză este legat de temerea justificată că viața persoanei străine este pusă în pericol, sau că acesta va fi supus unor tratamente inumane sau degradante.
Aproape 6 milioane de cetățeni ucraineni au tranzitat granița României, din februarie 2022 și până la 1 octombrie 2023. Alte 7.000 de persoane au fost prinse încercând să pătrundă ilegal în România. Majoritatea acestora a solicitat azil sau protecție temporară din partea statului român, potrivit datelor oferite de Poliția de Frontieră.
Pe de altă parte, grănicerii ucraineni au prins 20.000 de persoane care încercau să fugă ilegal din țară. În statele Europei, peste 650.000 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt înregistrați ca refugiați, beneficiari ai protecției temporare.