Eșec al USR la CCR. Judecătorii au decis că revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului s-a făcut constituțional

Judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat, miercuri, asupra sesizării depuse de către USR împotriva înlocuirii din funcția de președinte al Senatului a Ancăi Dragu cu Florin Cîțu, magistrații hotărând cu majoritate de voturi că această înlocuire s-a făcut constituțional.

Potrivit stiripesurse.ro, decizia a fost luată cu opt voturi pentru respingerea sesizării și unul singur pentru  admiterea ei.

Anca Dragu a fost revocată din funcție de președinte al Senatului pe 23 noiembrie, iar noua majoritate parlamentară PNL-PSD-UDMR l-a desemnat în locul ei pe președintele Senatului, Florin Cîțu.

Motivele invocate de USR

În textul sesizării, USR a reclamat că revocarea Ancăi Dragu s-a făcut în lipsa unor prevederi clare în Regulamentul Senatului privind această procedură.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Regulamentul Senatului nu cuprinde niciun text în vigoare care să reglementeze instituţia revocării preşedintelui Senatului sub aspectul condiţiilor, motivelor şi procedurii specifice.

Or, revocarea ar trebui să aibă la baza o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să aibă la bază criterii esențiale care trebuie interpretate restrictiv”, se spune în sesizare.

O altă obiecție a USR este legată de faptul că președintele Senatului este ales pe un mandat de 4 ani, spre deosebire de ceilalți membri ai Biroului Permanent care pot fi înlocuiți la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Desemnarea președintelui se face în funcție de configurația politică a respectivei Camere, așa cum a rezultat ea din alegeri întrucât acestea reflectă voința alegătorilor.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Prin această voinţă a cetăţenilor se conturează configuraţia politică a Camerelor, indiferent de alte acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi”, argumentau cei de la USR.

În al treilea rând, Uniunea susține că revocarea președintelui Senatului nu se poate face decât la propunerea grupului parlamentar din care acesta face parte și, mai  mult, înlocuitorul său ar trebui să provină din același grup parlamentar.

„Revocarea președintelui Senatului nu poate conduce la pierderea, de către grupul parlamentar din care acesta provine, funcției de președinte, funcție dobândită în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, precum și în temeiul principiului configurației politice, principiu de rang constituțional”, se mai  spunea în sesizare.

Ce prevede Regulamentul Senatului

Camera Deputaților și Senatul au proceduri diferite privind revocarea din funcție a președinților lor. La Camera Deputaților, revocarea din funcție a președintelui se poate face doar la cererea grupului parlamentar din care provine.

Însă prevederile Regulamentului Senatului stabilesc alte reguli în ce privește schimbarea președintelui acestei Camere. Astfel dreptul de a face propunerea de revocare nu aparține exclusiv grupului parlamentar din care provine președintele, USR în cazul de față întrucât primele două alineate ale articolului 29 au următoarele prevederi:

„1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:
a) încalcă prevederile Constituţiei;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.”

Jurisprudența ambiguă a CCR

Jurisprudența Curții pe acest tip de spețe pare a fi contradictorie. În anul 2005, PSD a sesizat CCR atunci când Alianța D.A. a încercat să-i revoce pe Nicolae Văcăroiu și Adrian Năstase din funcțiile de președinte al Senatului, respectiv Camerei Deputaților.

„Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice”, a statuat Curtea prin Decizia 601/2005.

Șapte ani mai târziu, în 2012, primul pas făcut de USL pentru a doua suspendare a lui Traian Băsescu a fost revocarea președinților celor două Camere, Vasile Blaga și Roberta Anastase. PDL a sesizat Curtea, iar decizia acesteia a fost surprinzătoare pentru mulți.

În cazul înlăturării lui Blaga de la conducerea Senatului, Curtea a invocat faptul că are competența să se pronunțe doar asupra hotărârilor celor două Camere care „afectează valori şi principii constituţionale”. În ce privește revocarea lui Blaga, CCR a decis că nu este cazul să se pronunțe.

„Curtea constată că Hotărârea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012, având ca obiect revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, este un act juridic cu caracter individual. Or, asemenea tipuri de acte juridice nu pot fi supuse controlului exercitat de Curtea Constituţională, deoarece nu privesc probleme de drept, ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale. Curtea Constituţională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere”, afirma Curtea prin Decizia 728/2012.