Ce alimente e bine să mănânci în fiecare lună. Lista surprinzătoare a autoarei volumului Carte de bucate. Scriitoarea din Iași, pe numele său adevărat Cecilia Maria Simionescu (Zapan după căsătorie), a spus ce e indicat să mâncăm în funcție de anotimp.
Sanda Marin are o serie de produse pe care le recomandă în publicația sa. Potrivit historia.ro, aceasta avea un meniu neașteptat în fiecare lună. În ianuarie le recomanda oamenilor să consume ciorbă de sfeclă, tocană de purcel și budincă de griș.
A doua lună din an este perfectă pentru cartofi cu smântână și frigănele, mititei și ștrudel cu brânză. Sursa menționată mai arată că, în martie scriitoarea îi sfătuia pe oameni să consume salată de măsline, purcel de lapte la tavă și cataif cu frișcă.
De asemenea, luna aprilie este perfectă pentru sufle de brânză, frigărui de rinichi cu cartofi și salată, cât și tarte cu marmeladă, în timp ce în mai sunt indicate scrumbiile de Dunăre la tavă, puiul cu smântână și compotul de căpșuni.
În iunie e bine să măncâm sufle de fasole verde, cotlete de porc cu sos picant și baclava. În iulie sunt perfecți racii fierți, gâsca umplută cu macaroane și tortul de ciocolată. Pentru august Sanda Marin spunea că sunt bune supa de roșii, ghiveciul de carne și plăcințele cu prune.
Sanda Marin continuă seria sfaturilor alimentare pentru toamnă și iarnă. În luna septembrie scriitoarea le recomanda oamenilor să consume guvizi prăjiți, vinete cu carne și tartă cu mac, în timp ce în octombrie meniul era compus din raci prăjiți, gulii umplute și plăcintă cu brânză.
De asemenea, autoarea uneia dintre cele mai publicate rețetare românești spunea că în noiembrie este indicat să se axăm pe supă de dovleac, sarmale de crupe de porumb, iar la desert pe cornulețe cu marmeladă.
A doua lună de iarnă, care este una foarte friguroasă, are nevoie de produse alimentare consistente. Printre acestea se află, susține Sanda Marin, supa groasă de fasole, țelina umplută cu carne și cartofii de ciocolată.
Sanda Marin s-a născut în anul 1900, la Iași, într-o familie de intelectuali. Tatăl său a fost profesor universitar, geograf, naturalist și paleontolog. Figura paternă este cel care a trimis-o să studieze pianul la Paris.
De-a lungul vieții sale a vorbit fluent limba germana, franceza și engleza și a fost pasionată de gastronomie. A scris Carte de bucate pentru că era nemulţumită de volumele culinare care erau pe piață la vremea respectivă.
În plus, a avut o dorință foarte mare de a arăta omenirii că pentru gătit este necesar să manifești o vocație. Nu a semnat cu numele real pentru că s-a temut că volumul său nu va fi unul popular printre români.