Ce este botulismul, boala care era să ucidă doi arădeni. Alimentele conservate, principalul factor de risc

Botulismul este o infecție cu bacteria Clostridium botulinum care, în condițiile unui mediu anaerob sau cu o concentrație foarte redusă de oxigen, produce toxine cu efect devastator asupra organismului uman, fiind una dintre cele mai periculoase substanțe cunoscute. Cu toate acestea, o formă diluată a toxinei stă la baza celebrului Botox, utilizat în chirurgia plastică.

Botulismul poate bloca funcțiile nervoase mergând până la paralizie musculară și respiratorie, persoanele infectate murind practic sufocate. Cea mai frecventă cauză este ingestia de alimente conservate, mai ales în cazul conservelor de casă, dacă nu sunt respectate condițiile de sterilizare. Din fericire, boala nu este contagioasă

O altă formă de botulism îi poate afecta pe sugari, al căror organism au aparatul digestiv insuficient dezvoltat pentru a face față ingestiei unor alimente contaminate chiar și cu un număr redus de bacterii de acest tip.

Botulismul provoacă o moarte cumplită

Potrivit site-ului Organizației Mondial a Sănătății ( OMS), sporii produși de către Clostridium botulinum sunt rezistenți la căldură și există pe scară largă în natură, însă elimină toxine doar în mediu lipsit de oxigen. Există șapte tipuri de toxină botulinică, iar patru dintre ele provoacă botulism la oameni (A,B, E și F).

Digi24.ro

„UE și-a pierdut mințile. Este un gest sinucigaș”. Moscova despre ajutorul european acordat Ucrainei

Primele semne ale bolii apar între 12 și 36 de ore de la ingestia toxinelor, în 10% din cazuri deznodământul fiind moartea. Simptomele inițiale sunt oboseală accentuată, amețeli, urmate de vedere încețoșată, gură uscată și dificultăți la înghițit și vorbire. În anumite cazuri, apar vome, diaree sau constipație și balonare. În stadiul final, pacienții suferă de slăbiciune musculară accentuată, până în punctul în care se poate ajunge la paralizie musculară și respiratorie.

În forma în care există în mod obișnuit în natură, Clostridium botulinum este rareori periculoasă întrucât nu produce toxine. În schimb, riscul este foarte mare dacă ajunge într-un mediu fără oxigen, cum sunt conservele, dacă acestea nu au fost sterilizate în mod adecvat. Cele mai multe cazuri apar la alimentele conservate în casă, dacă acestea nu au fost fierte cel puțin 10 minute. În schimb, alimentele cu un grad mai mare de aciditate, precum cele conservate în oțet sau murăturile în saramură, precum varza, castraveții, distrug toxina botulinică.

Conservele cu cel mai mare grad de risc

În consecință, conservele cu cel mai mare grad de risc sunt cele cu un nivel redus al acidității, cu pH mai mic de 4,6: fasolea verde, spanacul, ciupercile, peștele, precum și conservele de carne. În acastă categorie s-au înregistrat cazuri de contaminare cu toxina botulinică, inclusiv la produsele realizate industrial, unde condițiile de sterilizare sunt mai stricte. O explicație este că în cazul unora dintre acste tipuri de conserve, cum ar fi cele de pește, stratul de ulei de deasupra crează un mediu complet lipsit de aer, în care bacteria poate elimina toxinele.

Unul dintre semnele certe ale contaminării este bombarea conservelor din metal. De asemenea, un alt indiciu este mirosul neplăcut, atipic. În cazul conservelor cu termenul de valabilitatea depășit, există riscul ca bacteria să fi reușit să elimine suficiente toxine încât să fie un pericol pentru consumatori. O regulă importantă de prevenire a botulismului este ca atunci când avem suspiciuni să nu gustăm din alimentele conservate, deseori fiind suficientă o cantitate mică de toxine pentru a ne periclita sănătatea.

Digisport.ro

Răsturnare de situație în cazul Simonei Halep

Botulismul la sugari

O altă formă de botulism afectează sugarii de până la 6 luni. Spre deosebire de botulismul alimentar, provocat de ingestia toxinelor produse de Clostridium botuinum, cel la nou-născuți apare prin ingestia sporilor care, odată ajunși în intestine, încep să elibereze toxine. La copiii de peste 6 luni și la adulți acest lucru nu este întâmplă deoarece aparatul digestiv poate distruge respectivii spori.

Botulismul la nou-născuți se manifestă prin constipație, pierderea poftei de mâncare, slăbiciune și imposibilitatea de a ține capul drept. Deși există mai multe modalități prin care sporii pot ajunge în copul copiilor, apariția botulismului la o vârstă atât de fragedă a fost asociată în mai multe cazuri cu consumul de miere contaminată. Acesta este motivul pentru care nu se recomandă părinților să dea miere copiilor înainte de vârsta de un an.

Botoxul, un botulism diluat

Bacteria Clostridium botulinum este aceeași bacterie care stă la baza cunoscutului Botox, un produs farmaceutic injectat pentru scopuri clinice sau cosmetice. Tratamentele cu Botox folosesc neurotoxina botulinică de tip A, dar într-o formă purificată și mult diluată. Tratamentul este prescris în funcție de recomandarea medicului și este de obicei bine tolerat, deși nu au lipsit cazuri în care s-au observat ușoare efecte adverse.

Tratarea cu succes a bolii se face în funcție de rapiditatea cu care este pus diagnosticul și administrat serul antibotulinic. În cazurile severe, care au nevoie de ventilare mecanică, se impune și tratament de recuperare care poate dura săptămâni sau chiar luni. Există deja conceput un vaccin împotriva botulismului însă este foarte rar folosit întrucât eficiența sa nu a fost pe deplin evaluată și au fost identificate unele efecte adverse.

În consecință, singura cale cu adevărat eficientă împotriva acestei boli este prevenția. Pe lângă regulile de mai sus în cazul în care există suspiciuni asupra calității unor alimente, OMS recomandă respectarea regulilor de igienă, separarea alimentelor crude de cele gătite, un proces prelungit de preparare a hranei, păstrarea alimentelor la rece (temperaturile scăzute inhibă eliminarea toxinelor de către bacterie) și folosirea apei tratate, întrucât s-a demonstrat că apa care trece prin stațiile de epurare nu mai conține această bacterie.

Două persoane au fost diagnosticate, sâmbătă, cu botulism la Spitalul Județean din Arad. Viața celor doi a fost salvată in extremis întrucât nu există ser antibotulinic în România, iar dozele necesare au fost aduse din Republica Moldova.