Ce n-a spus nimeni despre cazul Dana Roba. Adevăratul semnal de alarmă: „E o prejudecată”

Cazul Dana Roba, dincolo de șocul și groaza provocate în rândul celor care au urmărit tragedia femeii, scoate la iveală o situație cu care se confruntă multe femei, zi de zi.

Cazul Dana Roba, dincolo de senzaționalism

FANATIK a stat de vorbă cu Andreea Bragă (advocacy coordinator) de la organizația Centrul Filia, pentru a sublinia punctele-cheie ale acestui caz. Unul despre care, așa cum am precizat mai spus, nu este primul și nici ultimul.

Violența asupra femeilor a redevenit un subiect de dezbatere largă după ce Dana Roba, fosta parteneră a manelistului Nicolae Guță, a fost lovită de mai multe ori cu ciocanul în cap, în timp ce dormea.

Vedeta de televiziune, în aparență o femeie puternică despre care nimeni nu și-ar fi imaginat că poate fi victima unui gest atât de brutal, totuși, a pățit-o. Aceasta este una din prejudecățile pe care societatea o are atunci când vine vorba despre violența de gen! Nu doar femeile slabe pot deveni victime, ci și cele care sunt independente și impun un anumit respect, cum e și în cazul Dana Roba!

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

„Nu te trezești deodată cu o palmă”

„Astfel de cazuri sunt an de an în creștere, cazuri de loviri și alte violențe, intervenții ale Poliției. În 2021 erau undeva la peste 66.000 de cazuri de violență. În 2022 au fost raportate peste 90.000 de cazuri. 

Ideea este că violența se poate întâmpla oricui. Nu e vorba că se poate întâmpla! Poți fi victima violenței, dar nu se întâmplă dintr-odată. Nu te trezești deodată cu o palmă sau un pumn. Se întâmplă după mai multe forme de violență care ajung să te facă să crezi că e vina ta pentru ceea ce trăiești, că nu poți să fii pe picioarele tale.

Chiar dacă ești în ochii publicului, ai o anumită poziție socială sau ideea asta de femeie puternică (cum a fost în cazul Dana Roba), nu înseamnă că nu poți să fii victima violenței”, a declarat Andreea Bragă de la Centrul FILIA, pentru FANATIK.

Pornind de la Dana Roba, Andreea ne-a spus că există nenumărate cazuri în care femei cu un anumit statut și o independență, inclusiv financiară, ajung victimele violenței.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Cea mai mare prejudecată din cazul Dana Roba: „E larg răspândită în societate”

„Au fost exemple de judecătoare, de managere de companii, bănci, în poziții de putere, cu o anumită independență economică, cu un statut social recunoscut și care au fost ținte ale violenței. E o prejudecată larg răspândită în societate că numai persoanele slabe sunt victime. Nu există așa ceva.

E ceva ce se întâmplă pe termen lung. Se deconstruiește încrederea în sine. Apoi, se creează dependența psihologică de agresor, în ideea că e singurul fel de relație pe care o cunoști”, a completat reprezentanta ONG-ului Centrul FILIA, pentru FANATIK.

Andreea Bragă a mai spus că femeile precum Dana Roba, deși public afișează o anumită imagine, din teama de a fi judecate ori din frica față de partener, trăiesc într-o adevărată teroare . Ajung să își controleze comportamentul astfel încât agresorul să nu considere că e provocat.

„A avut mari șanse prin faptul că a supraviețuit acestui atac”

Revenim puțin la cazul Danei Roba! Andreea Bragă a observat anumite detalii despre care s-a vorbit încă din primele momente când povestea a devenit publică.

„Agresorul aștepta (n. red..: ca Dana Roba) să doarmă ca să o atace violent. E o formă extremă de violență. A avut mari șanse prin faptul că a supraviețuit acestui atac și că reușește ușor, ușor să-și refacă viața. Este un caz care a șocat opinia publică și pentru că era o persoană cunoscută, cel puțin la nivel local. Nu suntem obișnuiți să vedem aceste cazuri de violență extremă. Ele se întâmplă, din păcate, în foarte multe cazuri. Problema e că nu ajung în spațiul public ori nu ajung să fie raportate autorităților”, ne-a mai declarat Andreea Bragă.

În opinia reprezentantei Centrului FILIA, înăsprirea pedepselor împotriva agresorilor nu reprezintă singura soluție pentru a diminua sau a reduce cu totul acest fenomen trist care au în prim-plan femeile.

Reprezentanta Centrului FILIA susține că nu doar simpla existență a unei legi dure împotriva agresorilor rezolvă fenomenul

„Cred că dincolo de o lege, e important să vedem cum e implementată. Cine o aplică. Ce prejudecăți există în rândul profesioniștilor din domeniu, ce servicii există dincolo de hârtie pentru victime. Cât buget au, câtă formare au oamenii care sprijină victimele? E o combinație de lucruri. Cred că legislația este perfectibilă, pentru că și societatea se schimbă. Ceea ce ni se părea ca fiind necesar acum 20 de ani, vedem azi dacă aveau nevoie de măsuri mai bune.

Ca să fiu mai concretă, avem ordinul de protecție în legislație. Știm că multe dintre ordine sunt încălcate de agresori. În multe dintre cazuri nu pățesc nimic. Avem legea cu brățările electronice. Avem pilotul în câteva județe, trei județe și București. Există un număr scăzut de victime care acceptă să se folosească aceste brățări, la fel ca în cazul ordinului de protecție la început. Există și o reticență la schimbare. E și o lipsă de încredere că victimele chiar vor fi protejate. Există reticența victimelor față de măsurile care există. E reticență față de nivelul de protecție de care ar putea beneficia”, a încheiat Andreea Bragă.