Ce s-ar întâmpla dacă Rusia câștigă războiul cu Ucraina. Europa se trezește în fața pericolului

Anul 2023 a scos la iveală greutatea cu care Occidentul s-a mișcat în a asigura ajutorul, militar și economic, pentru Ucraina. Dacă în Statele Unite atât Administrația Biden, cât și opoziția republicanilor din Congres au dus la amânarea aprobării unui nou ajutor militar de 60 de miliarde pentru Kiev, în Europa opoziția Budapestei a dus, la fel, la amânarea unui ajutor financiar de 50 de miliarde euro. În acest context, ideea unei victorii categorice a Rusiei în Ucraina nu mai pare atât de greu de imaginat. Un editorial al Financial Times subliniază însă că acest lucru ar fi un dezastru strategic

Dacă Rusia câștigă?

„Occidentul se joacă cu ideea de a-i lăsa Ucraina lui Vladimir Putin”, scrie publicația Financial Times. Ziarul notează că ajutorul occidental nou angajat pentru această țară a scăzut cu aproape 90% față de anul trecut, chiar înainte ca SUA și UE să nu reușească luna aceasta să aprobe mai multe fonduri, potrivit unui calcul realizat de către Institutul Kiel pentru Economie Mondială.

„Alegătorii, încurajați de extrema dreaptă pro-Putin, s-au plictisit de războiul din Ucraina. Occidentul, după o pauză de 18 luni, își reia apatia, ce durează de 15 ani, în fața agresiunii lui Putin”, scrie FT, care subliniază că, în aceste condiții, un scenariu în care Rusia este învingătoare este un scenariu din ce în ce mai plauzibil.

Un prim efect al unei victorii a lui Vladimir Putin ar fi acela că Rusia va avea mână liberă în a se răzbuna asupra ucrainenilor. O „justiție a învingătorului” în care opozanții și criticii Moscovei din Ucraina vor avea de suferit teribil.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„Aceasta nu este o speculație. Este exact ceea ce rușii au făcut deja în Ucraina: execuții în masă, castrări, violuri, torturi și răpiri de copii. Amintiți-vă de listele de personalități publice ucrainene pe care Rusia le-a întocmit înainte de invazie și care urmau să fie eliminate”, scrie publicația londoneză.

Atacurile de gherilă ale partizanilor ucraineni nu ar face decât să declanșeze și mai multe represalii rusești, iar efectul ar fi că alte milioane de ucraineni ar fugi spre vest, de data aceasta definitiv. „Amintiți-vă că sosirea a 1,3 milioane de refugiați în 2015 a pus un turbo în extrema dreaptă europeană”, subliniază sursa citată.

Cei de la FT nu au văd cu încredere, spre deosebire de unii politicieni europeni, ideea că un stat liber ar putea supraviețui în vestul Ucrainei, stat care să adere la UE. În acest context, cel mai probabil scenariu ar fi o repetare a acordurilor de la Minsk, încălcate în mod constant de către Moscova, care ar continua astfel să acapareze teritoriu ucrainean.

Un alt aspect îngrijorător al unei victorii a Rusiei ar fi cel economic. Dată fiind puternica agricultură a Ucrainei, dacă Rusia ar controla teritoriul fertil din sudul și estul Ucrainei practic „Putin ar controla aproape un sfert din exporturile de grâu din lume”. Acest fapt i-ar da posibilitatea să folosească și alimentele, nu doar exporturile de energie, drept o armă. La acest lucru putem adăuga și faptul că Ucraina deține, după Norvegia, cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Ordinea de securitatea internațională, amenințată

Pe plan internațional, un eventual succes al lui Putin ar încuraja mai multe țări să-și invadeze vecinii. Exemplele sunt numeroase: China, Venezuela, Azerbaidjan și, din nou, Rusia. „De fiecare dată când rușii cred că au “câștigat” într-un conflict sub Putin – Georgia 2008, Ucraina 2014, Siria 2015 – ei învață ceva despre noi… devin prea încrezători în abilitățile lor și în câțiva ani încearcă operațiuni mai mari și mai îndrăznețe”, a declarat Dara Massicot de la Carnegie Endowment for International Peace.

La acest scenariu se adaugă faptul că Rusia și-a mobilizat deja economia de război și, cu sprijinul unor state precum China sau Iran, și ajutată de miliardele provenite din exporturile de energie, Putin nu are niciun motiv să se oprească la granița cu Uniunea Europeană sau să ignore state mici precum Moldova.

„Putin a construit deja o economie de război. Armata sa și-a actualizat metodele cu zeci de ani în mai puțin de doi ani. Populația sa a arătat că va tolera chiar și un război mare. De ce să nu continue să ia teritorii din statele vecine? Viktor Orbán, animatorul lui Putin, ar trebui să reflecteze la faptul că Ungaria se învecinează cu Ucraina”, scriu cei de la Financial Times.

În acest context un NATO discreditat s-ar confrunta cu cel mai mare test al său. NATO și UE sunt, probabil, cele mai puternice alianțe multinaționale rămase într-o lume naționalistă, iar liderul de la Kremlin va cauta să demonstreze că nu vor rezista.

„Dacă ar ataca țările baltice, NATO ar trimite probabil trupe. Dar pentru cât timp? Odată ce câteva sute de soldați occidentali s-ar întoarce morți, partidele de extremă dreapta ar cere “pace”, adică tratate de pace inaplicabile cu Putin.

Țările occidentale s-ar putea retrage, spunând că și-au îndeplinit obligația, conform articolului 5 din Tratatul NATO, de a lupta pentru un aliat. Nimeni nu ar vrea să escaladeze până la un război nuclear”, notează Financial Times, subliniind cât de fragilă e o viziune a europenilor în care securitatea a fost considerată un garant pentru care nu trebuie să facă nimic.

Această perspectivă a lumii, atât de adânc înrădăcinată în Europa Occidentală, s-ar putea dovedi cu atât mai fragilă în cazul unei victorii a lui Donald Trump în luna noiembrie. Chiar și Articolul 5 al NATO, baza alianței, nu ar mai reprezenta decât un alt acord internațional, fără forța SUA din spatele lui.

„Articolul 5 nu este sacrosanct. Alte acorduri internaționale – de la Convenția ONU împotriva torturii până la normele UE privind deficitele bugetare – sunt încălcate în mod obișnuit și fără impunitate. Armata rusă din Ucraina, Hamas și armata israeliană din Gaza au încălcat recent, în fața camerelor de luat vederi, dreptul internațional.

În orice caz, doi piloni ai așa-numitei “comunități internaționale” – guvernul britanic și o viitoare administrație Trump – par să fi terminat cu tratatele internaționale. Donald Trump a declarat (potrivit fostului său consilier pentru securitate națională John Bolton): “Nu dau doi bani pe NATO” și, în calitate de președinte, a amenințat deseori că o va părăsi”, mai subliniază publicația londoneză care notează că dacă americanii și vest-europenii se simt imuni, Putin nu vine după ei, cu totul alta este situația în Europa de Est, acolo unde investițiile în apărare au devenit uriașe.

Editorialul FT a provocat nenumărate reacții în rândul specialiștilor de politică externă care au subliniat că Europa pare să dea semne că se trezește în fața coșmarului pe care l-ar reprezenta o victorie a Rusiei. De altfel, Germania, cea care a realizat că nu are nici măcar capacitatea de a susține o brigadă desfășurată în statele baltice, și-a majorat exponențial ajutorul pentru Ucraina.

Cei de la Financial Times notează că ajutorul financiar pentru Kiev ar putea fi echivalat printr-o taxă anuală. Astfel, cele 71,4 de miliarde, costurile ajutorului SUA pentru Ucraina din primele 21 de luni, plus cele 40 de miliarde de euro date în acest an de UE, nu ar însemna decât o taxă de 70 de euro pe an pentru fiecare cetățean european din NATO.

„Renunțarea la Ucraina ar fi o alegere. Există o alternativă. Rusia are o economie slab tehnologizată, cam de mărimea celei a Canadei. Europenii ar putea ajuta Ucraina să reziste lui Putin chiar dacă Trump s-ar retrage. Ar trebui să ne dezvoltăm rapid industriile de armament, dar efortul care ne-ar fi cerut ar fi infim în comparație cu cel al Rusiei”, conchid cei de la FT.