Putin i-ar fi dezvăluit președintelui Chinei cât va dura războiul din Ucraina. Reacția lui Xi Jinping

În timpul unei întâlniri la Moscova, în martie, președintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său chinez Xi Jinping că Rusia „va lupta timp de (cel puțin) cinci ani” în Ucraina, au dezvăluit surse apropiate discuțiilor.

Partenerul „fără limite”, avertizat

Se pare că acesta a fost modul lui Putin de a rezuma o situație care, la momentul respectiv, nu era favorabilă Rusiei și de a-l asigura pe Xi că țara sa va ieși victorioasă în cele din urmă. Implicația probabilă a fost că un război prelungit ar favoriza partenerul Chinei, Rusia.

Luată în alt mod, remarca a fost, de asemenea, un avertisment pentru Xi de a nu-și schimba poziția pro-Rusia. Călătoria a fost prima deplasare a lui Xi în Rusia după ce Moscova a lansat războiul împotriva ucrainei, în februarie 2022. A fost, de asemenea, prima dată când liderul de la Beijing Xi a vizitat o națiune importantă după ce China a eliminat politica sa strictă de zero-Covid-19, scrie Nikkei Asia.

Indiferent dacă Xi a fost sau nu convins, remarca lui Putin la summit deține cheia pentru a înțelege o serie de evoluții misterioase în relațiile dintre Moscova și Beijing, de la o misiune de pace chineză în Europa în luna mai până la demiterea ministrului său de externe câteva luni mai târziu.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Un armistițiu, numai prin interesele Rusiei

Recent, The New York Times a relatat că, cel puțin din septembrie, Putin a folosit intermediari pentru a semnala că este deschis la o încetare a focului în Ucraina, cu condiția ca Rusia să poată păstra teritoriile pe care le ocupă în prezent. Adică o negociere ce trece numai prin interesele Rusiei.

Însă, având în vedere cuvintele lui Putin adresate lui Xi în martie, dezvăluite de mai multe surse familiare cu manevrele diplomatice dintre China și Rusia, intențiile declarate ale liderului rus pentru o încetare a focului nu ar trebui luate ca atare.

S-ar putea ca Putin să dorească doar să creeze iluzia că se îndreaptă spre o încetare a focului sau chiar spre pace înainte de alegerile prezidențiale din Rusia din martie, crezând că o astfel de atmosferă l-ar favoriza la vot. Între timp, China lui Xi Jinping și-a revizuit strategia, în parte pe baza remarcii făcute de Putin în martie.

Ambițiile lui Xi ar putea fi afectate

Dacă războiul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, ar avea un impact semnificativ asupra planurilor și ambițiilor pe care Xi le are pentru cel de-al treilea mandat, fără precedent, al său ca președinte al Chinei și secretar general al Partidului Comunist Chinez. Marele obiectiv al lui Xi de a unifica Taiwanul cu China continentală ar putea fi, de asemenea, afectat.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Dar este puțin probabil ca Xi să fi fost pe deplin convins de remarca lui Putin. Xi îi poartă deja sentimente de ranchiună omologului său rus, încă de la un summit China-Rusia care a avut loc la 4 februarie 2022, ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022.

Putin a fost singurul lider al unei mari puteri care a participat la ceremonia de deschidere, iar Xi a mizat pe reputația sa pe faptul că China va găzdui cu succes aceast spectacolsportiv internațional. Liderul rus a profitat din plin de sentimentul de îndatorare al Chinei față de el.

China, surprinsă de atacul lui Putin

În timpul summitului Jocurilor Olimpice de iarnă, Putin nu a dat nici un semn că ar fi pe cale să lanseze o invazie la scară largă în Ucraina. Dar această invazie a venit, la 24 februarie, cu un avânt despre care Rusia credea că va fi suficient de puternic pentru a spulbera Kievul. Atacul surpriză al lui Putin împotriva vecinului său a lăsat China panicată.

La discuțiile purtate cu 20 de zile înainte, Xi și Putin declaraseră un parteneriat bilateral „fără limite”. Prin urmare, a fost destul de firesc ca politicienii din întreaga lume să concluzioneze că China a aprobat tacit invazia din Ucraina.

Dar nu a fost așa. China a judecat greșit adevăratele intenții ale Moscovei. Beijingul, care știa cu siguranță că forțele rusești se grupau masiv în apropierea graniței cu Ucraina, trebuie să fi concluzionat că acele trupe vor invada doar partea de est a Ucrainei.

În orice caz, administrația lui Xi nu se aștepta la o invazie la scară largă, mai ales una care va avea loc la doar patru zile după închiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și cu o săptămână înainte de deschiderea Jocurilor Paralimpice de iarnă, care sunt presupuse a fi un festival al păcii.

„Misiuni de pace” ale Beijingului

Astfel, China pur și simplu nu-și putea permite să aibă încredere totală în remarca lui Putin că „va lupta timp de cinci ani”, care a venit un an mai târziu. Având în vedere situația politică internațională complicată, China trebuia să se gândească la cum să-și protejeze propriile interese, indiferent de modul în care s-ar putea termina lucrurile pentru Rusia în Ucraina.

Iar acest lucru a însemnat trimiterea unei „misiuni de pace” în Europa, inclusiv în Ucraina și Rusia, la mai puțin de două luni după ce Putin i-a spus lui Xi că Rusia va rămâne în luptă pentru mulți ani de acum încolo. Misiunea a demonstrat o schimbare subtilă a poziției pro-Rusia a lui Xi.

De asemenea, a fost în concordanță cu afirmațiile repetate de Xi, potrivit cărora în lume au loc în prezent „schimbări profunde nemaiîntâlnite într-un secol”.

Întâlniri sino-ucrainene

Dacă războiul din Ucraina ar trebui să se prelungească până la cinci ani – durează deja de aproape doi ani – China ar fi supusă mai mult ca oricând la presiuni din partea națiunilor occidentale, din cauza cooperării sale militare extinse cu Rusia.

Economia chineză, deja în suferință, ar primi lovituri suplimentare din cauza măsurilor impuse de coaliția internațională împotriva Chinei și a Rusiei. Acest lucru a oferit Chinei un alt motiv pentru a trimite acea misiune de pace: ar trebui să își calculeze riscurile pentru a nu împărtăși soarta Rusiei.

Misiunea chineză, condusă de Li Hui, reprezentantul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, s-a întâlnit la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Bineînțeles că misiunea l-a făcut pe Putin să fie nemulțumit, poate chiar furios. Mișcarea diplomatică a mers împotriva dorințelor liderului rus și a arătat că China a renunțat la remarca sa cu privire la acei „cinci ani”.

Pontul lui Putin

Pentru a înrăutăți lucrurile, la mai puțin de o lună mai târziu, în iunie, grupul Wagner, organizația paramilitară privată rusă condusă de Evgheni Prigojin, care deținea cheia luptelor din Ucraina, a lansat o rebeliune de scurtă durată, dându-i lui Putin o grea lovitură de imagine.

Pentru Putin, care trebuia brusc să facă față unei furtuni din ce în ce mai violente, menținerea Chinei în tabăra Rusiei era o chestiune urgentă. Așa că a ieșit în față cu unele informații.

Când ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko a vizitat Beijingul la 25 iunie, el a informat înalți oficiali chinezi despre ministrul de Externe chinez de atunci, Qin Gang. Demersul era legat de misterul epurării bruște a lui Qin.

„Rusia ar fi transmis Beijingului că are informaţii că Qin, care fusese anterior ambasador al Chinei în SUA, ar fi fost de fapt recrutat de serviciile americane şi ar fi acum agent al Washingtonului, potrivit Nikkei. Moscova ar fi prezentat şi unele dovezi: ambasadorul chinez ar fi avut o aventură extraconjugală cu o prezentatoare de la televiziunea chineză, care locuia mai mult în SUA şi Marea Britanie, cu care ar avea un copil prin intermediul unei mame surogat din SUA”, scrie G4Media.

Schimbări în politica militară a Japoniei

Înșelăciunea este o tactică des folosită în politica internațională. Iar faptul că atât China, cât și Rusia practică secretomania face ca înțelegerea afacerilor celeilalte părți să fie și mai dificilă.

Remarca lui Putin de a lupta timp de cinci ani în Ucraina ar putea afecta, de asemenea, politica militară a Japoniei. Într-o schimbare semnificativă, Japonia a revizuit deja principiile de bază din Constituție, care ani de zile au interzis exporturile de arme.

Pe baza recentelor revizuiri, guvernul a decis să exporte în SUA rachete sol-aer ghidate Patriot fabricate sub licență în Japonia. SUA furnizează rachete Patriot Ucrainei și țărilor din jur.

Japonia va exporta rachete Patriot către SUA cu condiția ca acestea să nu fie furnizate unor țări terțe. Cu toate acestea, scopul principal este de a completa stocul de rachete al SUA, deoarece inventarul american este scăzut din cauza invaziei prelungite a Rusiei în Ucraina.

Dacă invazia Rusiei în Ucraina ar continua timp de cinci ani, Japonia ar putea fi presată să își schimbe și mai mult modul de gândire cu privire la exporturile de arme. Aceasta este o chestiune care va afecta, de asemenea, diverse afaceri care implică problema Taiwanului.

Xi nu a exclus utilizarea forței pentru a alipi „insula rebelă” la China continentală. Este important de reținut că discuțiile dintre liderii chinez și rus în 2023, în special remarca lui Putin din martie privind prelungirea războiului din Ucraina, pot avea ramificații asupra securității Japoniei și a întregii regiuni Indo-Pacific.