Ce s-ar întâmpla dacă toți romii și-ar vota propriul partid. Calculul lui Kelemen Hunor și punctul său slab

Congresul Partidei Romilor Pro Europa de duminică a avut loc în prezența a 4.000 de delegați, la care s-au adăugat și invitați de marcă: liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu, respectiv Nicolae Ciucă, precum și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta din urmă a afirmat că, dacă toți romii ar fi convinși să-și voteze propriul partid, oligopolul politic al social-democraților și liberalilor ar suferi o lovitură puternic. Însă datele statistice sugerează că și UDMR ar avea de suferit în această eventualitate.

Visul lui Kelemen Hunor: 20% din Parlament pentru minorități

„Nu vom polemiza pe cifre, pe cifre şi date oficiale şi cifre şi date mai puţin oficiale. Eu cred că sunteţi mult peste numărul maghiarilor din România, sunteţi pe primul loc, dar trebuie să vreţi voi şi trebuie să arătaţi voi că sunteţi o forţă puternică. Trebuie să vă organizaţi şi, dacă veţi organiza comunităţile voastre, Partida Romilor veţi fi mai eficienţi (…) Vă daţi seama, 10% Partida Romilor în Parlamentul României, 7% noi, cu redistribuire, bineînţeles. Asta înseamnă 17%. Grupul minorităţilor, încă vreo 6%. Hai să vă văd PSD şi PNL, cum veţi guverna, cu cine veţi guverna!”, le-a spus Kelemen Hunor reprezentanților romilor.

În momentul de față, Partida Romilor este reprezentată în Parlament de către un singur deputat întrucât nu a obținut decât 0,25% din voturile pentru Camera Deputaților, cu mult sub procentul de 3,4%, dat ca pondere a populației rome în urma recensământului din anul 2022. Astfel, nici măcar romii care își asumă deschis identitatea etnică nu-și votează partidul care îi reprezintă.

Însă declarația președintelui UDMR nu avea ca punct de referință datele oficiale ale recensământului, ci unele evaluări ale sociologilor care au vorbit de chiar de un număr al romilor de aproape 2.000.000, considerabil mai mulți decât cei 569.000 înregistrați oficial. Speculațiile nu sunt chiar hazardate în condițiile în care 2.484.000 de cetățeni români nu și-au declarat etnia în cadrul recenzării.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Reprezentanți ai romilor au reclamat că recensământul nu a reflectat corect ponderea romilor în populația generală și chiar au amenințat că vor da în judecată Institutul Național de Statistică. Alții susțin că romii nu și-au declarat etnia din cauza temerilor legate de discriminare și din cauza traumelor istorice suferite.

„La noi le e foarte teamă de recensământ oamenilor, mai ales populația în vârstă. Tinerii sunt plecați, iar bătrânii sunt acasă, iar lor le e foarte teamă să-și declare etnia. Așa a fost și când au fost transportați în Transnistria. Pe vremea lui Antonescu au făcut recensământ, iar apoi pe cei care s-au declarat țigani i-au băgat în vagoanele de vite. Mulți zic că sunt români, să nu fie folosite împotriva lor aceste date”, spune în luna februarie autointitulatul rege al romilor, Dorin Cioabă, citat de G4Media.

Romii pot transforma visul UDMR într-un coșmar

Însă în cazul în care romii și-ar constitui o identitate politică proprie, concretizată prin votul masiv pentru un partid etnic propriu, există posibilitatea ca și UDMR să aibă de suferit, nu doar „granzii” PSD și PNL. Dacă cele două partide mari au de unde să scadă, în cazul partidului maghiar s-ar pune serios problema atingerii pragului electoral de 5%. Chiar dacă neînregistrarea etniei a 2,4 milioane de cetățeni face ca rezultatele recensământului să aibă o relevanță mai mică, datele indică totuși că o parte dintre romii din România sunt maghiarofoni, iar susținerea de către aceștia a unui partid rom ar reduce scorul UDMR, nu doar al social-democraților și liberalilor.

Dintre cei 569.000 de romi declarați oficial, 32.000 au declarat ca limbă maternă limba maghiară. Este vorba de așa-numiții „țigani gabori”, romi maghiarofoni din Transilvania. De asemenea, dintre cetățenii care s-au declarat etnici maghiari, 1.335 au precizat că limba lor maternă este maghiara. Din coroborarea celor două date rezultă că există o categorie de romi care, în cazul situației descrise de către Kelemen Hunor, s-ar îndepărta de UDMR, în favoarea Partidei Romilor, nu de liberali sau social-democrați.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

De asemenea, recensământul a indicat faptul că județele în care romii înregistrați oficial au cea mai mare pondere sunt județe în care și ungurii ardeleni sunt în număr mare. Este vorba de județele Mureș – 9,7% romi și 35,6% maghiari, Sălaj – 8,6% romi și 20,8% maghiari și Bihor – 7,2% romi și 22,3% maghiari. Presupunând, odată cu Kelemen Hunor, că doi din trei romi nu și-au asumat identitatea etnică la recensământ, rezultă că un partid care să aibă susținerea tuturor romilor ar reduce și din ponderea scorului electoral al UDMR din județele menționate, nu doar a partidelor mari.

Deși reducerea electoratului UDMR prin pierderea voturilor romilor maghiarofoni nu ar fi foarte mare numeric, ar fi suficientă să creeze o problemă majoră pentru UDMR. În condițiile în care Uniunea a obținut mai puțin de 6% din voturi la alegerile parlamentare din 2020, pierderea segmentului de electorat al romilor maghiarofoni, oricât ar fi de redusă, conjugată cu o prezență slabă a ungurilor ardeleni la urne, ar reduce considerabil șansele UDMR de a obține cel puțin 5%, cât reprezintă pragul electoral necesar intrării în Parlament.

Uniunea ar fi reprezentată în continuare în forul legislativ, însă cu o pondere mai mică, întrucât legea electorală prevede un prag electoral alternativ, pentru partidele care obțin cel puțin 20% din voturi în cel puțin patru județe, condiție pe care UDMR ar putea să o îndeplinească fără probleme. Astfel că dezideratul anunțat de Kelemen Hunor, anume o reprezentare puternică în Parlament a minorităților naționale nu doar că pare utopică, ci ar amenința chiar prezența formațiunii maghiare în Camera Deputaților și Senat.