INS anunța, pe 10 iunie, că inflația a ajuns în luna mai la 14,5%, de la 13,8% cât era în aprilie. Concomitent cu majorarea inflației, s-au înregistrat multe scumpiri.
Între timp, Fondul Monetar Internațional (FMI) vine cu o serie de prognoze economice pentru țara noastră.
Conform specialiștilor FMI, inflaţia anuală în România este aşteptată să se situeze în medie, presupunând că nu va exista o escaladare suplimentară a războiului din Ucraina, la 12,5% în 2022 şi să se situeze la aproximativ 10% în 2023.
Motivarea: preţurile ridicate la energie şi alimente pe plan global continuă să afecteze preţurile pe plan intern.
Aceste date, prezentate de Agerpres, sunt preluate din declaraţia de încheiere dată publicităţii la finalul vizitei delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, pentru analiza anuală a economiei românești.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional şi-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru România la 3,5% în acest an şi la 4,5% în 2023.
În aprilie, organizaţia scăzuse puternic așteptarea de creștere economică pentru România, de la un plus de 4,8% în 2022, la un plus de 2,2%.
În primul trimestru din 2022, România a înregistrat o creștere economică peste aşteptări, de peste 6% faţă de perioada similară de anul trecut, ceea ce a dus la revizuirea tuturor estimărilor pentru acest an.
”Riscurile directe în urma războiului sunt limitate, deoarece România este un producător de cereale substanţial, în mare parte autonomă din punct de vedere energetic, având doar importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale şi financiare directe cu Rusia şi Ucraina sunt neglijabile. Totuşi, întreruperea extinsă a aprovizionării cu gazel ruseşti ar majora şi mai mult preţul energiei şi ar reduce activitatea partenerilor comerciali din Europa”, se arată în raportul FMI.
Pe de altă parte, FMI apreciază că alte riscuri care ar putea înrăutăţi perspectivele sunt: ”inflaţia ridicată, care ar putea reduce şi mai mult cererea şi ar declanşa o spirală salarii-preţuri, o înăsprire mai mare decât se anticipa a condiţiilor financiare externe şi interne şi, pe plan intern, stagnarea reformelor, care ar putea slăbi încrederea şi ar provoca riscul unei retrogradări a ratingului de credit”.
Implementarea rapidă a reformelor preconizate conform PNNR ar putea duce la majorarea creşterii peste scenariul de bază.