Ce spun europenii despre aderarea Ucrainei la UE, înaintea unui summit crucial pentru Kiev. Zelenski își joacă ultima carte la Washington

În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în SUA pentru a încerca să obțină o nouă tranșă de bani pentru țara sa (în timp ce Congresul este paralizat de o criză internă) iar summit-ul UE de săptămâna aceasta privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei și un ajutor pentru Kiev riscă să fie deraiat de Ungaria, un nou sondaj arată cât de deschiși (sau nu) sunt europenii să primească țara agresată de Rusia în curtea blocului comunitar.

Extinderea UE, prioritară după războiul din Ucraina

Europenii sunt deschiși la aderarea Ucrainei la UE, arată un sondaj al European Council on Foreign Relations, înainte de summitul cheie din 14-15 decembrie al Consiliului European. Sondajul relevă o atitudine rece față de aderarea Georgiei și a unor state din Balcanii de Vest și o opoziție față de admiterea Turciei în blocul comunitar.

Potrivit acestui sondaj, europenii sunt în general deschiși la ideea aderării Ucrainei la UE, în ciuda costurilor și riscurilor, dar nu atât de entuziaști în ceea ce privește posibila extindere a blocului comunitar pentru a include și Georgia și țările din Balcanii de Vest.

Luna trecută, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina și Moldova. Cei 27 de șefi de guvern din UE urmează să discute propunerea în cadrul unui summit la Bruxelles în această săptămână, deși premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kievul.

Digi24.ro

O fetiță le-a spus părinților că are un monstru în cameră, dar ei nu au luat-o în seamă. Ce au descoperit după i-a șocat: „Un coșmar”

Aflată de mult timp în plan secundar, extinderea UE a devenit o prioritate urgentă a blocului celor 27 de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. În noiembrie, Comisia a susținut, de asemenea, negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina – odată ce Sarajevo va fi pregătită – și a recomandat ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că ar fi „devastator” pentru Kiev și pentru UE dacă summitul din această săptămână nu va susține începerea negocierilor de aderare. „Nu-mi pot imagina, nici nu vreau să vorbesc despre consecințe”, a declarat Kuleba, scrie The Guardian.

Un „calendar concret” pentru Kiev lipsește

Sondajul, realizat în șase state membre ale UE pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a constatat un sprijin considerabil pentru candidaturile Ucrainei și, într-o măsură mai mică, ale Republicii Moldova și Muntenegrului, dar și preocupări majore de natură economică și de securitate. Cu toate acestea, a existat o opoziție generalizată față de o eventuală aderare a Turciei, în special, precum și un răspuns extrem de rece la perspectiva aderării la Uniune a Albaniei, Bosniei, Georgiei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Serbiei.

În timp ce summitul din această săptămână se va concentra asupra căilor de aderare a Ucrainei și a altor state membre, dezbaterea cu privire la modul exact în care se va realiza acest lucru „abia a început”, a declarat Piotr Buras, membru al ECFR, care a făcut apel la un „calendar concret” pentru aderare.

Digisport.ro

”Tatăl meu `a explodat`!” A spus totul după 7 ani: ”Eram minoră și e o infracțiune”. Cu ce se ocupă tânăra

„Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează îngrijorări profunde în statele membre cu privire la consecințele potențiale ale extinderii și un scepticism larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a declarat Buras.

Un calendar ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar crea rezișiență și ar arăta opiniie publice de ce extinderea este esențială, a spus el. Engjellushe Morina, un alt membru al ECFR, a declarat că summitul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.

Opiniile europenilor sunt împărțite

Sondajul a arătat că sprijinul pentru aderarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), iar opiniile sunt aproximativ împărțite în România (32% pentru, 29% împotrivă), Germania (37% pentru, 39% împotrivă) și Franța (29% pentru, 35% împotrivă). Austria s-a opus în proporție de 52%.

Între timp, 45% dintre respondenți s-au arătat îngrijorați că aderarea Ucrainei ar avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că ar putea să o îmbunătățească, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului ar afecta negativ securitatea țării lor.

Mulți europeni nu văd nici un avantaj economic în urma aderării Ucrainei la UE. În timp ce 43% dintre respondenții din Polonia și 37% din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% din Danemarca și 46% din Austria au prevăzut un cost pentru țările lor.

Au existat, de asemenea, temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în această privință, 43% și 35% dintre cetățeni fiind de părere că aderarea Ucrainei va avea un impact pozitiv. Cu toate acestea, în Austria (42%) și Germania (32%), cea mai răspândită opinie a fost că aderarea Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți în mod egal.

Turcia rămâne oaia neagră

ECFR a identificat o diviziune clară între „vechile” și „noile” state membre ale UE în ceea ce privește principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.

În schimb, în România, o majoritate (51%) și în Polonia (48%) consideră că UE ar trebui să caute să se extindă. Danemarca a fost oarecum o excepție printre „vechile” state membre, cu doar 37% dintre ele opunându-se unei extinderi imediate. Sondajul a relevat o opoziție puternică față de posibilitatea aderării Turciei la UE, 51% dintre cei intervievați din cele șase țări opunându-se acestei idei și mai puțin de unul din cinci respondenți susținând orice mișcare în direcția aderării Ankarei.

Europenii s-au arătat, de asemenea, reticenți în ceea ce privește aderarea Albaniei, Bosniei și Herțegovina, Kosovo, Georgiei, Republicii Moldova, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei, mai puțin de 30% de susținere generală pentru aderarea celor opt țări. Sprijinul pentru aderare la UE a fost cel mai scăzut în cazul Kosovo, cu 20 % cei care au spus că ar trebui să poată adera și 37 % care au spus că nu ar trebui, în cazul Albaniei (24 % pentru, 35 % împotrivă), Serbiei (25 % pentru, 35 % împotrivă) și Georgiei (25 % pentru, 31 % împotrivă).

Opiniile au fost mai echilibrate în ceea ce privește Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă), în timp ce susținerile au fost mai fvorabile pentru Republica Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și pentru Muntenegru (30% față de 25%).

Ungaria poate deraia summit-ul Consiliului European

Joi 14 și vineri 15 decembrie, șefii de stat și de guvern din UE-27 se reunesc la Bruxelles pentru tradiționalul Consiliu European de sfârșit de an. Se așteaptă ca Ucraina să ocupe un loc important în cadrul discuțiilor, cu două probleme majore pe masă: deschiderea negocierilor de aderare a țării la Uniunea Europeană și aprobarea unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Dar Ungaria și premierul său naționalist Viktor Orban amenință să strice petrecerea. Opunându-se acestor două perspective, liderul de la Budapesta a cerut, la începutul lunii, ca lansarea negocierilor pentru integrarea Ucrainei în UE să fie retrasă de pe agenda Consiliului European.

În cadrul Consiliului, deciziile sunt luate în mod sistematic în unanimitate. Obiecțiile unui singur stat membru ar putea, prin urmare, să suspende procesul de extindere cu Ucraina și să amâne alocarea de noi ajutoare financiare pentru această țară. Un semnal politic foarte prost, într-un moment în care contraofensiva lansată împotriva Rusiei în această vară se clatină, iar sprijinul american devine tot mai incert.

Macron și-a răcit gura degeaba (și) cu Viktor Orban

De la începutul lunii decembrie, Viktor Orban nu a dat nici un semn de slăbire a poziției sale. „Ucraina este cunoscută ca fiind una dintre cele mai corupte țări din lume. (…) Nu putem lua decizia de a începe un proces de negociere a aderării”, a declarat el într-un interviu publicat vineri în presa franceză. Cu o zi înainte, Orban a mers la Palatul Elysee pentru o un dineu de lucru cu președintele francez Emmanuel Macron. Dar discuția cu președintele francez nu pare să-l fi făcut să se răzgândească.

Mulți văd în încăpățânarea lui Orban o manevră a premierului ungar pentru a debloca fondurile europene destinate țării sale. Alții că premierul maghiar face jocurile Rusiei. Fondurile au fost înghețate de UE din 2020 din cauza încălcărilor statului de drept în Ungaria.

UE a trimis bani la Budapesta

Orban neagă o legătură între banii UE și reforma justiției. „Nu doresc să închei un acord privind chestiunea ucraineană”, a insistat el pentru Le Point. Iar amenințarea sa cu veto rămâne în pofida anunțului de vineri că 920 de milioane de euro din planul european de redresare de 10,4 miliarde de euro pentru Ungaria au fost deblocate. Dar până când?

În cazul în care Consiliul European eșuează, Kievul nu va aștepta să-și exprime dezamăgirea și frustrarea. Așteptările țării sunt mari, mai ales din octombrie, când Comisia Europeană a prezentat un aviz care recomanda lansarea negocierilor. Viktor Orban a descris documentul drept o „glumă”, potrivit Total Europe.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la patru zile după invazia rusă pe teritoriul său. Mai puțin de șase luni mai târziu, statele membre i-au acordat oficial statutul de candidat. O răsturnare de situație deosebit de rapidă, mai ales pentru o țară aflată în război. Dar acest progres spre integrarea europeană ar putea fi încetinit la summitul UE din această săptămână.

Ajutorul financiar pentru Kiev este amenințat?

Un alt subiect aflat în discuție este ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2024-2027. Acest ajutor este destinat în special reconstrucției țării, care a fost devastată de armata rusă. Propus de Comisia Europeană în iunie, acest ajutor a fost aprobat de deputații europeni în octombrie. Dar, din nou, este la mâna statelor membre unde ar putea fi blocat, din cauza veto-ului maghiar.

Din 2022, UE și statele sale membre au trimis Kievului peste 82 de miliarde de euro, potrivit Consiliului UE. Dar, confruntată cu un conflict care se împotmolește, Ucraina are în continuare nevoie disperată de fonduri din partea partenerilor săi. Mai ales că sprijinul din partea Statelor Unite, celălalt aliat principal al Kievului, ar putea să se diminueze. Pe 6 decembrie, membrii Congresului au respins un ajutor suplimentar de 61 de miliarde de dolari, cerând o politică mai dură în materie de migrație în schimbul acordului lor.

În timp ce semnificația simbolică a unui dezacord european nu va fi deloc neglijabilă, Uniunea ar avea totuși posibilitatea de a ocoli veto-ul Ungariei pe această temă. Un acord interguvernamental ar permite fiecărei țări să își stabilească propriul program de ajutor bilateral, care ar putea atinge suma planificată. Pe de altă parte, extinderea blocului comunitar necesită acordul unanim al tuturor statelor membre.

Zelenski își joacă ultima carte la Washington

Președintele ucrainean se află într-o vizită decisivă în Statele Unite: șeful statului va încerca să convingă, marți, pentru ultima dată, pentru a obține un nou pachet de ajutor pentru țara sa devastată de război. În cursul zilei, el va organiza o serie de întâlniri în Congres și la Casa Albă pentru a împiedica Washingtonul să întrerupă finanțarea Ucrainei.

Pentru a treia oară într-un an, Zelenski va păși pe coridoarele Congresului american, scena unor negocieri extrem de tensionate cu privire la un ajutor suplimentar pentru Kiev. „Aceasta va fi cea mai importantă vizită a sa”, a declarat liderul democraților din Senat, Chuck Schumer. Puternica instituție a alocat peste 110 miliarde de dolari de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, dar săptămâna trecută a intrat în impas cu privire la noua componentă cerută de președintele american Joe Biden – aproximativ 61 de miliarde de dolari.

Contracararea lui „Putin și a camarilei sale”

Democrații sunt în favoarea acestor noi fonduri, republicanii nu tocmai împotriva lor, dar în schimbul votului lor cer schimbări majore în politica de migrație a SUA. Pe acest punct, discuțiile stagnează, ceea ce este un motiv de frustrare pentru președintele ucrainean.

„Dacă există cineva care se bucură de negocierile nesfârșite de la Capitoliu, acela este Putin și clica sa de derbedei”, a acuzat luni Zelenski, îndemnând Congresul să ajungă la ânțelegere. Același lucru l-a repetat liderul de la Kiev și în fața senatorilor americani, reuniți pentru a-l primi pe președintele ucrainean.

Zelenski va purta discuții și cu noul președinte al Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson – un schimb de replici care va fi urmărit îndeaproape de întreaga clasă politică americană. Predecesorul său a fost destituit în urmă cu doar câteva săptămâni de parlamentari „trumpiști” care se opun unui ajutor suplimentar pentru Kiev, acuzat printre altele că a încheiat un „acord secret” cu democrații privind Ucraina, scrie Le Point.

Rusia: „Ajutoarele vor fi un fiasco”

Teoretic, Congresul are la dispoziție doar până vineri – când începe vacanța parlamentară – pentru a ajunge la un acord asupra fondurilor suplimentare pentru Ucraina. Casa Albă a avertizat deja că va „rămâne fără bani” până la sfârșitul anului dacă nu se face nimic.

Fără un nou pachet, Vladimir Putin „va trece prin Ucraina și va traversa Europa”, a avertizat senatorul american Chuck Schumer. Președintele Biden a cerut Congresului să cupleze cererea sa de ajutor pentru Ucraina cu un pachet de aproximativ 14 miliarde de dolari pentru Israel, aliat al SUA aflat în război cu Hamas. Până acum, fără succes.

Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea dintre președintele american și omologul său ucrainean, Rusia a ieșit la înaintarereacționat. Într-o declarație transmisă presei de purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, Kremlinul a reacționat la întâlnire și la perspectiva unui nou ajutor american pentru Ucraina, pe care Moscova l-a calificat drept „un fiasco”.

„Zecile de miliarde de dolari injectate în Ucraina nu au ajutat-o să aibă succes pe câmpul de luptă. Iar zecile de miliarde de dolari în plus pe care le dorește Ucraina vor fi sortite aceluiași fiasco”, a declarat Dmitri Peskov.