Cele mai importante afirmații din discursul lui Vladimir Putin, analizate de presa occidentală. Ce este adevărat și ce este fals

Președintele rus Vladimir Putin a ținut, marți, mult-așteptatul său discurs anual privind starea națiunii, cu câteva zile înainte de aniversarea unui an de la invazia Moscovei în Ucraina.

Ce este adevărat și ce este fals în discursul președintelui rus Vladimir Putin

În discursul său de două ore, Putin a criticat Occidentul și a făcut, de asemenea, o serie de afirmații care au fost verificate pentru veridicitate de către jurnaliștii BBC și euronews.

“Regimul neonazist care s-a instaurat în Ucraina după 2014”

Vladimir Putin a făcut în mod repetat afirmații nefondate despre un “regim neonazist” în Ucraina ca justificare pentru invazia Rusiei în această țară. La ultimele alegeri parlamentare din Ucraina din 2019, sprijinul pentru candidații de extremă dreapta a fost de 2%, mult mai mic decât în multe alte țări europene. De asemenea, trebuie remarcat faptul că președintele Volodimir Zelenski este evreu, iar membri ai familiei sale au murit în Holocaust.

Dar au existat grupuri de extremă dreapta în Ucraina – cel mai mediatizat este regimentul Azov – ale cărui elemente și-au exprimat sprijinul pentru ideologia nazistă. Acesta a fost format pentru a rezista separatiștilor susținuți de Rusia, care au cucerit zone din estul Ucrainei în 2014, și a fost ulterior absorbit ca unitate în cadrul armatei ucrainene.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

“Una dintre brigăzile forțelor armate ucrainene… a primit numele de Edelweiss, ca și divizia lui Hitler”

Aici, președintele Putin a făcut o comparație între o unitate a armatei ucrainene și Divizia 1 Munte a naziștilor – care avea floarea Edelweiss pe insignă și care a comis crime de război în cel de-al Doilea Război Mondial.

La 14 februarie, președintele Zelensky a acordat Brigăzii 10 de Asalt în Munte Separat titlul onorific: Edelweiss. A doua zi, Ministerul rus al Afacerilor Externe a evidențiat acest lucru ca fiind “dovada” a prezenței naziștilor în Ucraina într-un tweet.

Dar floarea Edelweiss – care crește în regiunile alpine – a fost folosită ca simbol de alte divizii militare montane europene, inclusiv de Serviciul de salvare montană din Croația, de generali ai armatei elvețiene și de Brigada 21 de pușcași din Polonia. Chiar și Rusia a avut o unitate specială numită Edelweiss. Cel de-al 17-lea detașament cu destinație specială din Rosgvardia a primit acest titlu în 2011. Numele a fost schimbat în Avanguard în 2016.

O altă unitate Edelweiss a fost creată ca parte a forțelor speciale ale Republicii Altai din sudul Siberiei în 1993 și a existat cel puțin până în 2018.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

“Ne amintim, de asemenea, de încercările regimului de la Kiev de a dobândi arme nucleare, pentru că au vorbit despre asta în mod public”

Nu există nicio dovadă că Ucraina a încercat să achiziționeze arme nucleare, iar Putin – care a mai făcut această afirmație – nu a furnizat nicio dovadă.

Pe vremea când făcea parte din fosta Uniune Sovietică, armele nucleare se aflau în Ucraina, dar în 1994 Ucraina a semnat Tratatul de neproliferare nucleară și a renunțat la ele, în schimbul unor garanții de securitate.

În 2021, ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik, a sugerat că, dacă Ucraina nu va putea adera la NATO, ar putea fi nevoită să își reconsidere statutul de țară fără arme nucleare. În 2022, președintele Zelenski a declarat că, deși Ucraina a “renunțat” la capacitățile sale nucleare, nu are “nicio securitate”. Dar guvernul ucrainean nu și-a exprimat intenția de a achiziționa arme nucleare, iar un document de strategie militară publicat în 2021 nu făcea referire la acestea.

Organismul de supraveghere nucleară al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), susţine că nu a văzut în Ucraina niciun semn “de deturnare a materialelor nucleare, destinate activităților pașnice, în alte scopuri”.

“Occidentul a cheltuit 150 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar doar 60 de miliarde de dolari pentru țările în curs de dezvoltare”

O altă afirmație a lui Putin a fost că Occidentul a cheltuit peste 150 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, dar țările G7 au dat doar 60 de miliarde de dolari celor mai sărace națiuni din lume între 2020 și 2021.

Analizând diferite instrumente, inclusiv trackerul de sprijin pentru Ucraina, a reieșit că este adevărat că Occidentul a promis aproximativ 143,6 miliarde de dolari până în ianuarie 2023. Dar, după analiza statisticilor OCDE privind ajutorul acordat altor țări în curs de dezvoltare, reiese că afirmațiile președintelui rus sunt departe de a fi adevărate. În 2021, contribuția G7 s-a ridicat la aproximativ 128 de miliarde de dolari sub formă de ajutor – de peste două ori mai mult decât susține Putin.

“PIB-ul Rusiei a scăzut în 2022 cu doar 2,1% și vă reamintesc că în februarie sau martie se prezicea un colaps al economiei rusești”

Vladimir Putin are dreptate când spune că economia rusă s-a contractat cu mai puțin decât se aștepta. Agenția de statistică a Rusiei spune că economia măsurată prin PIB s-a contractat cu 2,1%, ceea ce este aproape de estimarea de 2,2% din ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Această contracție o face în continuare țara cu cele mai slabe performanțe de pe lista FMI, dar organizația confirmă că s-a contractat mai puțin decât se aștepta. Însă unii analiști ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea datelor furnizate de autoritățile ruse.

“Este adevărat că experții se așteptau la rezultate mult mai proaste începând de la începutul războiului”, a declarat Nikolai Petrov, expert în Rusia la Chatham House.

“De asemenea, este adevărat că guvernul trișează. Nu este întâmplător că ultima cifră de scădere foarte modestă a PIB-ului rusesc a venit ieri (luni n.r.), deși ar fi trebuit să vină mult mai devreme. Ea a fost concepută pentru a prezenta această viziune foarte pozitivă a ceea ce se întâmplă în economia rusă”, a mai declarat el.

FMI a precizat că schimburile comerciale ale Rusiei au fost redirecționate către țările care nu aplică sancțiuni împotriva sa. De exemplu, India și China au devenit cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, în condițiile în care națiunile occidentale restricționează achizițiile și impun sancțiuni. În iulie 2022, FMI preconiza o contracție de 6% a PIB-ului rusesc pentru anul în curs.