Un grup de 32 de parlamentari PSD au inițiat un proiect de lege care relaxează considerabil condițiile de acordare a cetățeniei române pentru străinii care sunt căsătoriți cu români. Practic, toți străinii care sunt căsătoriți de cel puțin 10 ani cu un cetățean român, vor putea primi pașaport românesc.
Prevederea modifică Legea cetățeniei din 1991 astfel încât este introdusă o nouă condiție pentru acordarea cetățeniei române la cerere. Condiția nu restrânge categoriile de persoane care pot depune o asemenea cerere, dimpotrivă, le extinde considerabil.
Astfel, va putea deveni cetățean al țării noastre orice persoană care „este căsătorită şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român, de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei.” Astfel, nu va fi nevoie ca respectiva persoană să domicilieze pe teritoriul României, condiție care este pusă în momentul de față pentru cei/ cele care s-au căsătorit cu români.
Legea actuală prevede ca soții de altă cetățenie ai românilor să poată deveni cetățeni ai țării noastre doar dacă au stat în România pe o durată de cel puțin 5 ani, iar dacă au stat într-un calendaristic mai puțin de 6 luni pe teritoriul țării noastre, anul respectiv nu va putea fi luat în calcul.
În cazul cetățenilor altor state ale Uniunii Europene termenul este redus la jumătate. Totuși proiectul PSD nu face nicio distincție între cetățenii europeni căsătoriți cu români și cei ai altor state. De asemenea, condiția domiciliului în România este eliminată cu totul, fiind înlocuită doar cu cerința ca, în cazul celor care nu locuiesc în România, căsătoria cu un cetățean român să dureze de cel puțin 10 ani.
„În ultimele decenii, mulţi cetăţeni români s-au căsătorit cu cetăţeni străini şi locuiesc în afara ţării. Soţii acestora, cetăţeni străini, deşi nu au domiciliat niciodată în România, au învăţat limba română, împărtăşesc valori şi tradiţii româneşti, dovedesc cunoaştere şi interes pentru cultura şi istoria poporului român, sunt ataşaţi civilizaţiei române.
Unii dintre ei dovedesc, prin atitudine, loialitate faţă de statul român şi ar dori să dobândească cetăţenia română, dar legea cetăţeniei în vigoare le condiţionează îndeplinirea acestei dorinţe de o şedere îndelungată pe teritoriul României, ceea ce, în condiţiile mobilităţii accentuate a oamenilor în societatea modernă, face practic imposibilă această opţiune, lipsind statul român de cetăţeni care ar putea avea contribuţii importante la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
În momentul de față, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:
a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
Termenele prevăzute mai sus pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:
a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.