Cetățenii UE, afectați de sărăcia energetică. 42 de milioane de oameni nu au putut să-și încălzească casele anul trecut

Criza energetică declanșată de războiul Rusiei în Ucraina îi afectează puternic pe cetățenii UE. Potrivit Eurostat, 9,3% din populație nu și-a putut încălzi în mod corespunzător locuințele în 2022, față de 6,9% în 2021. Sărăcia energetică în Europa este în creștere ca urmare a creșterii prețurilor la energie, a subliniat Comitetul Economic și Social European (CESE) în cadrul celei de-a treia conferințe anuale pe această temă, care a avut loc săptămâna trecută.

42 de milioane de oameni, în situație de criză energetică

Aproximativ 42 milioane de europeni (9, 3% din populația UE) nu au putut să-și încălzească locuințele adecvat anul trecut. Măsurile adoptate în timpul crizei energetice nu au reușit să rezolve această problemă, a declarat CESE, un organism european care reunește organizații ale societății civile, grupuri de angajatori și sindicate.

„Potrivit Eurostat (iunie 2023), situația a fost ceva mai bună în 2020 și 2021, când sărăcia energetică a afectat 8 % și, respectiv, 6,9 % din populație, însă în ultimele luni creșterea fără precedent a prețurilor la energie și invadarea Ucrainei de către Rusia au îngreunat situația pentru și mai multe persoane”, arată CESE.

„Situația nu mai este acceptabilă”

„Aceste cifre sunt îngrozitoare, iar situația nu mai este acceptabilă”, a declarat Baiba Miltovica, președintele Secțiunii pentru transport, energie, infrastructură și societatea informațională a CESE. „În mod evident, măsurile puse în aplicare până în prezent nu au funcționat. Avem nevoie de un nou pact, de un nou acord susținut de o voință politică puternică, în cadrul căruia toate nivelurile de guvernanță să se îndrepte în aceeași direcție”.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Planul REPowerEU al Comisiei Europene, prezentat în luna mai a anului trecut, a urmărit să protejeze gospodăriile împotriva penuriei de energie și a redus dependența Europei de gazul rusesc ieftin. Dar rămân provocări în ceea ce privește reducerea prețurilor, a declarat Adela Tesarova, un înalt funcționar din cadrul departamentului de energie al Comisiei Europene, în cadrul evenimentului organizat de CESE, notează Euractiv.

Este nevoie de mai multe acțiuni privind eficiența energetică și responsabilizarea consumatorilor, a adăugat Tesarova, care conduce o unitate specială care se ocupă de consumatorii de energie și de tranziția echitabilă. O bună izolare este esențială pentru a menține locuințele calde iarna și pentru a proteja consumatorii de creșterea facturilor la energie, însă rata de renovare a locuințelor în Europa este în prezent prea mică pentru a face diferența.

O problemă structurală și sistemică

Organizația europeană a consumatorilor BEUC afirmă că creșterea ratei de renovare a clădirilor ar trebui menținută ca obiectiv-cheie în cadrul actualei revizuiri a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, cu ambiții ridicate în ceea ce privește standardele minime de performanță energetică. De asemenea, este necesară o mai bună comunicare pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor renovării, afirmă Massimiliano Mascherini de la Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), o agenție a UE.

Locuințele durabile sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă, dar măsurile luate la nivel european și național trebuie să evite exacerbarea inegalităților, a subliniat el. Kieran Pradeep, coordonator al Coaliției pentru dreptul la energie, a avertizat că „sărăcia energetică este o problemă structurală și sistemică care necesită decizii politice”.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Grupuri vulnerabile

Gospodăriile cu venituri mici, familiile monoparentale, imigranții și persoanele cu handicap sunt mai expuse riscului de a suferi de sărăcie energetică, subliniază CESE. Tinerii și femeile sunt, de asemenea, mai expuși decât populația generală. „Trebuie să privim sărăcia energetică dintr-o perspectivă intersecțională”, a explicat Katharina Habersbrunner, însărcinată cu campania. „Sărăcia energetică are consecințe asupra sănătății fizice și psihice și poate limita oportunitățile în viața profesională”, a explicat Habersbrunner, care lucrează pentru ONG-ul „Women Engage for a Common Future”.

Dreptul cetățenilor la energie

Potrivit vorbitorilor de la conferința CESE, sărăcia în transporturi – lipsa accesului la transport public sau privat la prețuri accesibile – este, de asemenea, un efect secundar al crizei energetice. Această problemă a ajuns pe prima pagină a ziarelor în 2018, în timpul protestelor „vestelor galbene” din Franța, declanșate de anunțarea unei taxe pe carbon pentru carburanți. Lipsa accesului la transport public la prețuri accesibile poate înrăutăți calitatea vieții, a declarat Mari Martiskainen, profesor la University of Sussex Business School.

Andrés Barceló Delgado, președintele Grupului permanent pentru energie al CESE, a subliniat că „factorii de decizie ar trebui să țină seama de faptul că energia este un serviciu public și că viitoarea revizuire a pieței energiei electrice trebuie să garanteze, pe de o parte, o aprovizionare durabilă și fiabilă și, pe de altă parte, dreptul cetățenilor la energie”.