Fără bani din PNDL, Bucureștiul are ratingul îmbunătățit de agenția Fitch. Noi fonduri destinate Capitalei, tăiate de coaliția PNL-PSD

După episoadele din ultimii trei ani, în care în două ocazii a avut conturile blocate, Primăria Capitalei a primit o evaluare pozitivă din partea agenției de rating Fitch, care i-a îmbunătățit perspectiva de rating.

Rating îmbunătățit pentru Primăria Capitalei

La finalul săptămânii trecute Fitch Ratings a confirmat la „BBB minus” ratingul pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală al Municipiului București, dar a îmbunătăţit perspectiva de la negativă la stabilă, potrivit unui comunicat al agenției de evaluare financiară.

De asemenea, profilul de creditare al Capitalei a fost revizuit de la „bbb plus” la „a”, reflectând revizuirea profilului de risc de la „nivel scăzut mediu” la „nivel mediu”. Fitch citează ca motiv pentru această revizuire „performanța operațională solidă şi planul ambițios de investiții”.

Concret unul dintre indicatorii care a fost revizuit pozitiv este profilul de risc al Capitalei. „Profilul de risc al Bucureștiului (sau toleranța la îndatorare) a fost revizuit la „mediu” de la „mediu scăzut”, ca urmare a revizuirii a doi factori de risc cheie. În prezent, acesta reflectă opinia Fitch privind un risc moderat scăzut în raport cu colegii internaționali, conform căruia orașul ar putea să își vadă slăbită în mod neașteptat capacitatea de a acoperi serviciul datoriei cu soldul său operațional în perioada 2023-2027.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Profilul de risc combină evaluarea noastră a unui factor-cheie de risc “mai slab” (capacitatea de ajustare a veniturilor), a unui factor-cheie de risc “mai puternic” (capacitatea de ajustare a cheltuielilor) și a altor patru factori-cheie de risc de nivel “mediu” (soliditatea veniturilor și a cheltuielilor, precum și pasivele și cadrul de lichiditate)”, se mai arată în comunicatul agenției de evaluare financiară, care subliniază la capitolul privind capacitatea de ajustare a veniturilor că Bucureștiul are o flexibilitate mult mai mare în ceea ce privește cheltuielile decât alte municipalități cotate din România, având o capacitate mai mare de a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor.

„Responsabilitățile obligatorii cu cea mai mică flexibilitate a cheltuielilor reprezintă mai puțin de 70% din cheltuielile de funcționare (opex) ale orașului, inclusiv educația, asistența socială, administrația și siguranța publică. Spre deosebire de alte orașe din România, salariile și plățile reprezintă doar 8%, iar achiziția de bunuri și servicii 10% din opex”, se mai arată în analiza celor de la Fitch.

În perspectivă, decizia celor de la Fitch de vineri reprezintă revenirea la o perspectivă stabilă pe termen lung, rating pe care Capitala l-a pierdut în anul 2020. Practic, Bucureștiul revine la ratingul pe care l-a avut în 2017.

Totuși, decizia agenției de evaluare financiară vine în contextul în care Capitala a avut de două ori conturile blocate în ultimii trei ani. În luna august a anului 2021 primarul Nicușor Dan declara într-o conferință de presă că datoriile curente ale primăriei se ridicau la 2,5 miliarde de lei. Ca urmare a acestui fapt, conturile primăriei fuseseră blocate astfel încât PMB s-a aflat în imposibilitatea de a finanța lucrările de investiții aflate în desfășurare. „Aici ne-au adus floricelele şi târgurile şi companiile municipale”, spunea primarul Capitalei.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Al doilea episod în care primăria avea să se trezească cu conturile blocate avea să se petreacă în urmă cu un an de zile. Decizia instanței în acest caz avea legătură cu datoria de 125 de milioane de euro pe care autoritățile locale o aveau către omul de afaceri Costică Constanda. Abia în mai 2020 o decizie definitivă a instanței avea să deblocheze conturile PMB, iar primăria promitea că va continua negocierile cu omul de afaceri pentru a găsi modalități de plată a acestei datorii.

Una din soluțiile propuse, în special în prima instanță, a fost creșterea plafonului de îndatorare a PMB. Această soluție avea să fie adoptată de Guvern abia în iarna trecută, atunci când Primăria Capitalei s-a găsit în imposibilitatea de a plăti o datorie de 600 de milioane de lei adunată în contul Termoenergetica. Primăria a explicat că această datorie s-a strâns în anii 2020-2022 după ce ANRE a majorat prețul gigacaloriei pentru populație, fără ca autoritățile centrale să majoreze și subvențiile.

Acest episod a fost unul intens politizat. Liderul PSD Marcel Ciolacu i-a cerut demisia pentru că a lăsat bucureștenii fără căldură, iar premierul Nicolae Ciucă a spus că Executivul nu are bani la buget pentru a ajuta Capitala și că este exclusiv o problemă a autorităților locale. Nicușor Dan, care ceruse aproape un miliar de lei la rectificarea bugetară din iarnă, arăta la rândul său că „dintre toți locuitorii României, bucureștenii au primit cei mai puțini bani de la Guvern prin schemele de compensare pentru consumul de gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022”.

Coaliția PNL-PSD taie noi fonduri europene destinate Capitalei

Cu aceste probleme financiare, în 2021 Primăria Capitalei se îndreaptă către alte surse de finanțare, fiind vizat în special programul mamut al coaliției, PNDL Anghel Saligny, în valoare de 65 de miliarde de lei. Ministerul Dezvoltării spune că atât Primăria Generală, cât și cele de sector, este eligibilă pentru finanțare din acest proiect. În final, primarul Nicușor Dan anunță depunerea a 37 de proiecte cu cerere de finanțare în valoare totală de 7 miliarde de lei, ceea ce reprezenta 14% din bugetul întregului program.

În final Guvernul nu aprobă niciunul dintre cele 37 de proiecte depuse de Primăria Capitalei, în timp ce pentru primăriile de sector, mai puțin Sectorul 5, sunt aprobate finanțări de 138 de milioane de lei, potrivit unei analize a Expert Forum. Cea mai importantă solicitare, cu o valoare de 1,3 miliarde de lei, viza refacerea mai multor bulevarde (Bd. Theodor Pallady, Bd. 1 Decembrie, Bd. Basarabia, Calea Călărașilor, Bd. Corneliu Coposu). Printre alte proiecte importante respinse figurau și finalizarea lucrărilor de la Prelungirea Ghencea (438 milioane) dar și implementarea proiectului Dâmbovița – Axa Creativă a orașului (410 milioane).

Fără finanțare din PNDL, coaliția PNL-PSD a tăiat săptămâna trecută alte câteva milioane de euro, bani europeni nerambursabili alocați pentru dezvoltarea urbană. Este vorba de o ordonanță semnată de Guvernul Orban în 2020 care prevedea că banii alocați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în exercițiul financiar 2021-2027 pentru regiunea Ilfov-București se va face în raport 40%-40%-20%. Astfel, câte 40% ar urma să fie direcționați către Primăria Generală și către primăriile de sector, în timp ce 20% ar fi urmat să ajungă la 8 orașe din județul Ilfov.

Miercurea trecută însă în Parlament, deputații puterii au modificat această ordonanță, astfel încât banii europeni urmează să fie împărțiți în mod egal între cele 8 orașe din Ilfov și primăriile din Capitală. Amendamentul de modificare a OUG a fost introdus de deputatul liberal George Cristian Tuță, care a susținut că există mari disparități între dezvoltarea Ilfovului și a Capitalei, primul contribuind cu doar 10% la PIB-ul regiunii.

„Având în vedere obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv contribuția la corectarea principalelor dezechilibre regionale, este necesară alocarea resurselor financiare cu precădere pentru reducerea decalajelor intra-regionale. În acest sens, alocarea a 80% din sumele destinate dezvoltării urbane durabile către Municipiul București nu poate contribui la obiectivul FEDR”, se arată în motivarea introducerii acestei modificări legislative.

Potrivit publicației Profit.ro, opoziția a criticat această modificare susținând că astfel 120 de milioane de euro destinate Capitalei sunt transferate către Ilfov. Astfel, fondurile europene destinate Ilfovului vor merge către orașele Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari.

Orașul Bragadiru este condus de primarul PNL Gabriel Lupulescu, Buftea este condus de primarul PNL Gheorghe Pistol, Chitila este condusă de primarul PNL Emilian Oprea, orașul Măgurele este condus de primarul PNL Narcis Constantin, Otopeniul este condus din 1996 de primarul PNL Silviu Constantin Gheorghe, trimis în judecată în 2022 de DNA pentru abuz în serviciu.

În ceea ce privește orașul Pantelimon, acesta este condus de primarul Marian Ivan, trecut de la PSD la PNL, orașul Popești-Leordeni este condus de primarul PSD Gheorghiță Militaru iar Voluntariul este condus de Florian Pandele, primar din partea PSD.

Fără acești bani PNRR a rămas una din puținele surse de finanțare a proiectelor PMB. În martie 2021, primarul Nicușor Dan anunța că primăria are proiecte de circa 7 miliarde de euro pentru care ar dori finanțare. O analiză Spotmedia publicată săptămâna trecută arăta că Primăria Generală a a primit puțin peste 10% din cererile de finanțare depuse ce însumează circa 1,09 miliarde de lei. Sunt vizate în principal achiziția de tramvaie, autobuze și microbuze electrice, extinderea sistemului de semaforizare inteligentă și achiziția de troleibuze. PMB transmitea că fuseseră admise șase solicitări de finanțare, însemnând circa 160 de milioane de lei.

Alte sume de bani au fost obținute și prin instituțiile din subordinea primăriei, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a anunțat săptămâna trecută că valoarea proiectelor aprobate prin PNRR este de 57,6 milioane de euro.