Cine a construit Transalpina? Este cea mai înaltă șosea din România

Dincolo de priveliștea oferită însă, Transalpina, care mai este numită și ”Drumul Regelui, mai ascunde și alte secrete. Cum a apărut aceasta și cine a construit-o? Ideea este mult mai veche și a întâmpinat mari dificultăți până să devină realitate.

Cine a construit Transalpina

Șoseaua Transalpina se întinde peste crestele Parângului. Pornește de la Novaci, județul Gorj și se întinde până la Sebeș, județul Alba.  În total, Transalpina are 148 de kilometri și străbate județele Albă, Vâlcea, dar și Gorj, iar punctul cel mai înalt este Pasul Urdele.

Acolo, Transalpina ajunge la cota 2.145 de metri, depășit astfel Transfăgărășanul, un alt drum spectaculos din România, cu peste 100 de metri. Când a început construcția Transalpinei și care a fost scopul ei? Încă din timpul romanilor, calea de acces de peste munții Ardeal era cunoscută și avea în același timp și o importanță strategică.

Cine a avut ideea unui astfel de drum? Avocatul Dumitru Brezulescu, cel care altfel a înființat și Banca Populară „Gilortul“, destinată sprijinirii ţărănimii, a venit cu o astfel de inițiativă. El spunea că este importantă construcția unei șosele care să traverseze Munții Parâng, iar ideea sa avea să prindă contur ani mai târziu, în momentul în care l-a cunoscut pe Aurel Diaconovici, inginer și totodată absolvent al Scolii Politehnice din Graz.

Digi24.ro

„Măcelarul de eunuci”: Un bărbat care a făcut o afacere filmându-se în timp ce își mutila și castra victimele a fost închis pe viață

În 1884, Diaconovici a devenit șeful Serviciului Tehnic din Gorj, iar de-a lungul activității sale a proiectat nenumărate drumuri și poduri, care au fost și realizate între timp. Iată că între avocat și inginer s-a legat o frumoasă prietenie, iar ambii au susținut ideea construirii unei șosele care să traverseze Munţii Parâng şi care să lege Oltenia de Ardeal.

Proiectul Transaplina și primul eșec

Dacă la început, calea respectivă de acces era folosită doar de ciobanii din ambele zone care făceau schimb de produse, lucrurile aveau să se schimbe începând cu anul 1912, moment în care inginerul Aurel Diaconovici a realizat un proiect pentru drumul respectiv.

Din păcate însă, planul celor doi buni prieteni avea să eșueze. La doar 36 de ani, în 1916, Dumitru Brezulescu a murit din cauza unei septicemii. Asta nu înseamnă că și proiectul celor doi avea să dispară, ci din contră, avea să prindă contur ceva ani mai târziu.

În 1934, conducerea Băncii „Gilortul“ i-a cerut premierului României de la acel moment, Gheorghe Tătărăscu, să demareze construcţia drumului drumului peste Parâng. La acea vreme, directorul băncii era învățătorul Ion Giurgiulean, care de altfel a primit și o bursă de la Brezulescu.

Digisport.ro

FOTO Anamaria Prodan, toate detaliile despre nunta cu Gavril. Cine va cânta și unde se va organiza

Și iată că premierul a fost interesat de propunerea venită, astfel că a organizat o mare adunare la Novaci, unde le-a vorbit localnicilor despre construcția drumului. Acest proiect a fost susținut inclusiv de Casa Regală a României, iar la finalul adunării, Gheorghe Tătărăscu ar fi urcat pe un cal și ar fi mers alături de 40 de ciobani pe o parte din traseul respectiv, până la Rânca.

Când a fost inaugurată Transalpina

Lucrurile s-au mișcat repede, astfel că în același an a început și construcția lucrărilor pentru șoseaua care avea să devină Transalpina. 800 de muncitori din comune, dar și din zonele respective au început lucrările, la porţiunea dintre Novaci şi Şugag.

În anul 1936 a avut loc inaugurarea drumului, iar prezent la eveniment a fost și regele Carol al II-lea, care a tăiat panglica respectivă. Sătenii au aplaudat, iar momentul a fost unul salutat de toți cei prezenți acolo. Evident că odată cu trecerea timpului, drumul avea să se degradeze.

Inaugurată în 1936, Transalpina a ajuns să se deterioreze, astfel că după Revoluția au început o serie de lucrări de reabilitare, însă calitatea lor nu a fost ce așteptată. Târziu, mai exact prin 2009, Ministerul Transporturilor a decis să aloce în jur de 400 de milioane de euro pentu modernizarea drumului, însă nici atunci lucrările nu au fost finalizate în totalitate.

Asta nu i-a împiedicat însă pe turiștii străini, sau pe cei români, să nu profite de frumusețile din zonă. Deși mai există unele mici probleme pe traseu, în ultimii ani, Transalpina a devenit una dintre cele mai căutate șosele din România, care atrage un public numeros.