Ion Rădoi conduce sindicatul Unitatea de la metrou de circa 20 de ani, timp în care a câștigat de fiecare dată în fața miniștrilor Transporturilor care au încercat să reducă din pierderile Metrorex și să tempereze ritmul amețitor în care au crescut salariile angajaților.
Cătălin Drulă este doar ultimul dintr-o serie mai lungă de miniștri ai Transporturilor care au intrat în conflict cu liderul sindical de la metrou, experiențele trecute dându-l pe Rădoi drept combatantul cu cele mai mari șanse să iasă câștigător.
Amenințările cu greva și, implicit, blocarea traficului în București, au făcut ca sindicaliștii să obțină lefuri din ce în ce mai mari, în timp ce Metrorex a ajuns o gaură neagră pentru banii publici.
Sindicaliștii de la metrou au fost inițial apropiați de ai PSD, Ion Rădoi fiind deputat din partea acestui partid în 2000-2004 și senator în 2004-2008. La un moment dat, el a fost și liderul organizației județene din Giurgiu. Pe măsură ce traficul din București devenea mai sufocant și mai dependent de circulația metrourilor, sindicaliștii de la Unitatea nici măcar nu au mai avut nevoie prea mare de legăturile cu mediul politic, simpla amenințare cu blocarea circulația în Capitală fiind suficientă ca să obțină ce-și doreau.
Relația de subordonare a conducerilor succesive ale Metrorex față de sindicatul condus de Ion Rădoi a început încă din anii 90 când compania a încheiat un contract de asociere cu o firmă a sindicatului, Sindomet, pentru exploatarea în comun a spațiilor comerciale din stațiile de metrou. Contractul a fost prelungit succesiv, termenii fiind net defavorabili companiei.
Astfel, deși Metrorex deținea respectivele spații, în suprafață estimată de circa 5.300 m², le-a închiriat Sindomet pentru mai puțin de 100 de euro pe metrul pătrat, potrivit termenului contractului din 2002. La rândul său, Sindomet le subînchiria agenților comerciali, iar profitul era împărțit „frățește”: 25% pentru Metrorex și 75% pentru firma sindicatului. În 2007, sindicaliștii au devenit asociați și la închierierea spațiilor publicitare.
Parazitarea companiei de sindicat a început să supere până și pe foștii colegi de partid ai lui Ion Rădoi. În 2012, corpul de control al premierului de atunci, Victor Ponta, a întocmit un raport privind contractele dintre Metrorex și firma sindicatului pe care l-a trimis apoi DNA. Tot la DNA a ajuns și un raport al Curții de Conturi, raport în care se spunea clar că Metrorex este prejudiciată prin modul în care sunt subînchiriate spațiile comerciale.
„Metrorex nu are nici un control asupra stabilirii clauzelor din contractele de închiriere, asupra negocierii și stabilirii chiriei și a altor obligații ale chiriașilor și nici nu poate monitoriza și interveni asupra comportamentului chiriașilor și pentru eliminarea și sancționarea deficiențelor care apar pe parcursul derulării contractelor”, se arăta în raportul Curții de Conturi, citat de Ziua News.
În disputa de atunci s-a pronunțat public chiar și primul-ministru. „Nu se mai pot face toate afacerile metroului prin firma-sindicat. Asta nu se mai poate şi, dacă asta e supărarea, pe asta nu o putem îndrepta”, spunea Ponta la începutul lui 2014. Numai că DNA a clasat dosarul pentru că faptele comise la data încheierii contractului se prescriseseră, iar Ministerul Transporturilor nu a mai făcut nimic pentru a remedia situația în pofida anunțului belicos al lui Ponta.
Mai mult, ministrul din septembrie 2017, Felix Stroe, a prelungit docil cu încă un an contractul cu Sindomet. Abia succesorul acestuia, Lucian Șova, a îndrăznit să se pună cu șeful de facto al Metrorex, sindicalistul Ion Rădoi, anunânțând că nu va mai prelungi contractul. „De 15 ani firma subînchiriază spațiile, iar acest contract a expirat. 15 ani nu a luat decât cine a vrut Ion Rădoi”, spunea Șova în noiembrie 2018, într-o emisiune TV.
În mod nesurprinzător, la scurtă vreme sindicaliștii de la Metrorex au anunțat că vor intra în grevă dacă nu li se aprobă majorarea salariilor cu nu mai puțin de 42%, în condițiile în care salariul mediu brut de la metrou era la acea vreme de 7.500 de lei. Șova a reușit să blocheze în tribunale greva care ar fi afectat în fiecare zi circa 600.000 de bucureșteni. Ulterior, însă a fost anunțată demiterea sa, fapt ce a generat speculații legate de faptul că înlocuirea lui la minister ar fi fost provocată de Rădoi.
Lucian Șova nu a confirmat, dar nici nu a infirmat speculațiile, precizând însă că amenințarea cu greva ar fi fost legată de încheierea contractului cu Sindomet. De altfel, el a insinuat că subînchirierea spațiilor comerciale de la metrou se face la un preț mai mare decât cel din acte, astfel încât cota de 25% din profit pe care o primește Metrorex să fie mai mică. „Sindicatul închiriază pe factură cu prețuri mici la comercianții care sunt chiriași la firma sindicatului fără licitație, fără nimic”, spunea fostul ministru al Transporturilor.
Ministrul prezenta atunci și ritmul în care au crescut salariile la Metrorex în anii precedenți: 9% în 2015, 12% în 2016, 21% în 2017. Finalmente, pentru 2018 de la 42% oamenii lui Rădoi s-au mulțumit cu „numai” 20%. Iar asta în condițiile în care compania funcționa pe pierdere și înghițea sume uriașe de la bugetul de stat acordate ca subvenție.
Și succesorul lui Șova, Răzvan Cuc, a avut o relație furtunoasă cu sindicaliștii de la Metrorex care, pe lângă obișnuitele majorări salariale pe care le solicitau, mai cereau și angajarea a 700 de oameni, pe motiv că forța de muncă este insuficientă. În plus, Rădoi mai cerea și revenirea la contractul cu Sindomet, despre care spunea că reprezintă „o formă de protecție socială” pentru angajații companiei.
Pe fondul acestor revendicări, în mai 2019 au survenit în câteva zile mai multe defecțiuni tehnice pe magistrala II, Berceni – Pipera, care au întârziat circulația garniturilor de metrou exact în perioadele de vârf de trafic din timpul dimineții. Cuc nu a crezut în coincidență și a acuzat voalat sindicatul că provoacă aceste defecțiuni pentru a forța mâna Guvernului.
„De trei zile apare o problemă la un releu la Depoul de la Berceni, care perturbă traficul. Nu vreau să cred că este un lucru care se întâmplă exact acum în plină campanie electorală şi până acum nu a apărut! (…) Şi dacă există nemulţumiri vizavi de managementul unei companii cu siguranţă vom analiza ce face managementul, dar nu aş vrea să cred că aceste probleme din ultimele trei zile apar tocmai din cauza, să spunem aşa, a unor supărări ale unor oameni pe managementul de la metrou”, spunea Cuc.
Plecarea PSD și de la putere și sosirea liberalilor nu au tulburat fericirea angajaților din paradisul Metrorex. Nici măcar epidemia de coronavirus care a afectat serios veniturile companiei prin reducerea considerabilă a numărului de călători.
În septembrie 2020, guvernul Orban a aprobat revizuirea bugetului de venituri și cheltuieli ale Metrorex pentru anul trecut, iar cifrele erau înspăimântătoare. Pierderile au săltat de la 102.000.000 lei la 328.000.000 de lei, iar subvenția a ajuns la 507.000.000 lei.
În mod paradoxal, huzurul angajaților a devenit unul și mai mare. Dacă în 2019 Metrorex a avut la dispoziție 510.000.000 lei pentru cheltuielile de natură salarială, în 2020 acestea au ajuns la 696.000.000 lei, dintre care 655.000.000 lei sunt cheltuielile cu salariile, iar 41.000.000 lei sub formă de bonusuri.
În 2019, un angajat al Metrorex câștiga în medie 6.946 lei pe lună, fără contribuțiile sociale plătite de către angajator. În 2020, câștigul mediu salarial net pe lună a fost de 7.326 de lei. Asta în condițiile în care întreaga economie a avut de suferit de pe urma pandemiei. Totodată a crescut și numărul de angajați de la 4.900 în 2019 la 5.850 în 2020.
Pentru anul 2021, sindicatul a mai obținut o creștere de salarii de 18%, cu toate că subvenția necesară funcționării Metrorex a ajuns, între timp, la un miliard. Până acum, conflictul inițiat de Cătălin Drulă în urma acestei majorări reia tipicul celor din timpul predecesorilor săi: ministrul sesizează anormalitatea situației și amenință cu schimbări la Metrorex. Rămâne de văzut dacă va rezista unei amenințări cu greva a sindicatului lui Rădoi.
Șeful de sindicat de la metrou și-a dublat veniturile într-un singur an, scrie Ziare.com prezentând informațiile din declarația de avere a lui Ion Rădoi. Ca președinte al sindicatului, el a primit în 2018 111.799 de lei pentru ca veniturile încasate în 2019 să ajungă la 227.882 lei.
Rădoi deține un apartament în București, o casă de vacanță în Dâmbovița, una la Sinaia obținută prin partajul de la divorț și o casă în Giurgiu, moștenită de la părinți. Tot în Giurgiu, sindicalistul deține patru terenuri: unul agricol, unul forestier, un altul extravilan, pe lângă intravilanul de aferent casei părintești.
În declarația de avere de anul trecut mai apar un autoturism Audi A6 din 1999 și bijuterii în valoare de 6.500 de euro.