Cine este Maia Sandu, candidata opoziției proeuropene în Republica Moldova! A câștigat primul tur

FANATIK îți spune cine este Maia Sandu, candidata opoziției proeuropene în Republica Moldova și cea care ar putea să dea marea lovitură la alegerile prezidențiale. Conform ultimelor sondaje, aceasta l-a devansat pe favoritul principal Igor Dodon cu ajutorul voturilor din Diasporă.

Maia Sandu a câștigat primul tur după ce, inițial, s-a spus că se clasase pe locul al doilea. Așa s-a și întâmplat la votul din țară, dar situația s-a modificat simțitor după ce Comisia Electorală Centrală a început să proceseze și opțiunile cetățenilor moldoveni care locuiesc în afara granițelor.

Diferența dintre Maia Sandu și Igor Dodon a ajuns una destul de importantă, după centralizare datelor primite de la 99,95 la sută din secțiile de votare. La fel ca în România, oamenii plecați din țară au optat masiv pentru candidatul dreptei.

Totul despre Maia Sandu, candidata dreptei la alegerile din Republica Moldova!

În primul rând trebuie spus că Maia Sandu reprezintă o generație nouă de politicieni în această țară. S-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești în familia lui Grigorie și Emilia Sandu.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Rudele spune despre ea că a fost mereu un copil ambițios și care nu se mulțumea cu puțin. Hotârătă și mai ales curajoasă, Maia a avut o copilărie frumoasă în Risipeni, în ciuda faptului că localitatea pare una rupă de realitate.

Sătucul este unul simplu, sărăcăcios, dar curat. De altfel, toți oamenii de aici ar vrea ca ea să ajungă președinte al țării. Cu doar câteva zile înaintea alegerilor aceștia i-au transmis un mesaj de încurajare și mulțumire.

Ce studii are Maia Sandu, cea care ar putea ajunge președinte al Republicii Moldova

Între anii 1989 și 1994, Maia Sandu a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a schimbat puțin domeniul și a învățat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova.

Nu s-a oprit aici din punct de vedere al studiilor. Candidata dreptei a învățat un an de zile, mai exact din 2009 până în 2010 la Harvard Kennedy School of Government în Statele Unite ale Americii. Aici a obținut titlul de Master în administrație publică.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până în 30 iulie 2015 a fost ministru al educației în Republica Moldova

Cum a intrat în politică Maia Sandu

Doi ani mai târziu, în 2014, în cadrul unui miting susținut de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid. Cu toate acestea lucrurile nu au fost tocmai simple. În ciuda susținerii, între cele două părți nu exista o înțelegere scrisă.

„Am decis să ader la acest partid, pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul educației. Eu nu mi-am formalizat neapărat relația cu echipa, fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”, declara aceasta în 2015 despre statutul ei.

Situația s-a schimbat când Maia Sandu a fost propusă de partid să ocupe funcția de premier. Aceasta a înaintat mai multe condiții pentru a accepta postul, condiții fără de care nu dorea să plece la drum. Sandu a solicitat numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de la Banca Mondială, Veronica Bacalu, fie un american, dar și un procuror general european.

Celelalte două componente ale alianței, mai exact PDM și PL din Republica Moldova au lăsat să se înțeleagă că nu o vor mai susține dacă nu renunță la aceste doleanțe. Și culmea, Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost nevoit să înainteze o altă candidatura în locul său.

Dezamăgită, pe 23 decembrie 2015, Maia Sandu și-a lansat propria platformă care ar urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Interesant este că Maia Sandu este și o militantă a unirii cu România. Astfel, în cadrul emisiunii În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, din 1 februarie 2016, aceasta a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.n.: unire cu România), personal aș vota Da”.

Ce s-a întâmplat la alegerile din 2016 cu Maia Sandu

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte a Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național și câteva zile mai târziu, Comisia Electorală Centrală înregistra grupul de inițiativă. Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS – Maia Sandu.

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice (PAS, PLDM și PPDA) în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a acumulat 47,98% din sufragii.

Dat fiind că nu a fost întrunită cerința de 50% + 1 vot, s-a decis desfășurarea turului II. Acesta a avut loc pe 13 noiembrie 2016. În turul 2 au fost admiși Maia Sandu și Igor Dodon. Maia Sandu a terminat pe locul 2, de această dată obținînd 766.593 de voturi, ceea ce a reprezentat 47,89%, în timp ce Igor Dodon a acumulat 834.081 sau 52,11%.

Cum a ajuns Maia Sandu premierul Republicii Moldova

Cu toate acestea, la data de 8 iunie 2019, Maia Sandu a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.  N-a fost chiar ușor pentru că în aceeași zi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională desemnarea ei

A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile la 15 iunie. Mai mult de atât, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

Cum s-a votat la alegerile din 2020

Desfășurat în plină pandemie și în condiții meteo nefavorabile, scrutinul a avut parte de probleme serioase. Mulți alegători au hotârât să nu meargă la vot. Turul al doilea i-ar putea mobiliza însă mai mult pe tineri, care au venit în proporție mică în prima rundă.

Cetățenii cu drept de vot din Chișinău în au votat într-o proporție covârșitoare cu Maia Sandu. Aceasta a avut 45,20 la sută din voturi, în timp ce Igor Dodon a luat 34,17 la sută din sufragii.

Pe locul al treilea s-a clasat Renato Usatîi cu 9,55 la sută din voturile alegătorilor din Capitală. Interesant este că specialiștii merg acum pe ideea că votanții lui Usatâi îi vor da voturile Maiei Sandu.