Cine nu poate primi bunuri prin testament. Ce spune, de fapt, legea din România despre acest act

Cine nu poate primi bunuri prin testament. Ce spune, de fapt, legea din România despre acest act care este de mai multe feluri. Documentul juridic unilateral poate fi revocat atâta timp cât testatorul este în viaţă.

Care sunt persoanele care nu au drepturi testamentare. Legea din țara noastră are reguli foarte clare în această privință

Care sunt persoanele care nu au drepturi testamentare. Articolul 43 C. civ și art. 12 C. civ ne arată cine nu poate dispune de bunurile care se lasă moștenire prin acest act care se încheie în biroul unui notar. Minorii, oamenii puși sub interdicție judecătorească și persoanele insolvabile nu au acest drept.

De asemenea, printre cei care nu pot fi trecuți în acest document se află și medicii, farmaciștii sau alte persoane care i-au acordat testatorului, în mod direct sau indirect, îngrijiri de specialitate pentru boala care a dus la deces.

Preoții sau alte persoane care au acordat asistență religioasă dispunătorului pentru suferința care a fost cauza decesului și notarul public care a autentificat testamentul nu pot fi luați în calcul în această situație.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Totodată, legea din România mai transmite că interpretul care a participat la procedura de autentificare a testamentului nu are dreptul să primească bunuri prin acest act și nici martorii în cazurile prevăzute la art. 1034 alin. (2) și art. 1047 alin. (3) C. civ.

Agenții instrumentatori în cazurile prevăzute la art. 1047 C. civ., cât și persoanele care au acordat asistență juridică la redactarea testamentului nu pot fi trecuți în actul care este unilateral, personal, solemn și pentru cauză de moarte.

Testamentul, un act normativ tot mai folosit

Testamentul reprezintă un act normativ tot mai folosit în ultimii ani. Definiția oferită de Codul Civil ne arată că acesta trebuie să fie întocmit neapărat la un notar public sau în prezența unui avocat. Documentul trebuie să fie în formă olografă.

Asta înseamnă că valabilitatea sa depinde de mai multe lucruri, cum ar fi: să fie scris în întregime de cel care îl lasă, să fie datat de acesta și să fie semnat de mâna testatorului. Dacă se descoperă mai multe testamente se ia în calcul ultimul întocmit.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

„Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”, spunea legea din România, conform avocatnet.ro.