Clipurile cu care Guvernul Orban și-a promovat politica suveranistă în Europa. Milioane de advertoriale cumpărate pentru influențarea alegerilor

Cum sezonul alegerilor se apropie rapid și în România, perioada electorală prin care au trecut mai multe state din Europa Centrală și de Est a arătat prezența unui nou jucător: Guvernul de la Budapesta condus de Viktor Orban. Presa independentă din Ungaria scrie cum Executivul condus de Orban a cumpărat milioane de advertoriale în aceste țări în scopul de a-și promova politica suveranistă și de a influența astfel alegerile din aceste țări.

Influență activă în alegerile din țările din Europa Centrală

În timp ce guvernul maghiar este foarte sensibil la propria suveranitate, în același timp, acesta a desfășurat campanii publicitare serioase în Slovacia și Polonia, printre altele, în timpul alegerilor din aceste țări. Publicația Direkt36 a analizat datele disponibile privind campania publicitară a guvernului ungar care vizează șapte țări și a descoperit câte advertoriale a cumpărat guvernul condus de Orban.

La un moment dat, în discursul său privind starea națiunii din 2024, premierul Viktor Orbán a declarat că “nu putem interveni în alegerile din alte țări, dar ne-ar plăcea foarte mult să îl vedem pe președintele Donald Trump revenind la Casa Albă”. Poziția guvernului ungar cu privire la interferența în alegeri a fost mult timp caracterizată de această tensiune: ei vorbesc despre faptul că Ungaria nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări – și își declară așteptarea ca alții să nu se amestece în afacerile interne ale Ungariei – în timp ce, în același timp, pledează în mod regulat pentru realegerea aliaților străini, de la Trump la Jair Bolsonaro din Brazilia, notează publicația maghiară.

Cu toate acestea, există semne că guvernul ungar încearcă să modeleze discursul public din țările străine nu doar prin declarații, ci și prin resursele statului ungar și banii contribuabililor – și, în multe cazuri, chiar și în timpul campaniilor electorale în curs.

Digi24.ro

O fetiță le-a spus părinților că are un monstru în cameră, dar ei nu au luat-o în seamă. Ce au descoperit după i-a șocat: „Un coșmar”

În toamna anului 2023, Biroul cabinetului premierului ungar a desfășurat campanii video pe YouTube cu privire la pericolele migrației ilegale în șapte țări ale UE. Aceste reclame au apărut pe ecranele utilizatorilor între 8,35-9,7 milioane de ori în total, au constatat Direkt36 și VSquare.org, analizând baza de date privind transparența publicității online a Google.

În două dintre cele șapte țări – Slovacia și Polonia – anunțurile au început să apară în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, în timp ce în alte două țări – Germania și Italia – anunțurile au fost difuzate în perioada în care aveau loc alegeri provinciale și locale.

În ceea ce privește numărul de vizualizări raportat la populație, campania a fost cea mai intensă în Slovacia, unde cele 1,6 – 1,8 milioane de anunțuri video online ar fi putut atinge teoretic între 29 și 33% din populație (conform bazei de date a Google, același anunț poate apărea de mai multe ori pentru același utilizator). Aceste reclame online ar fi putut ajunge la utilizatorii platformei YouTube care nu au dezactivat reclamele și care au fost țintite de guvernul ungar pe baza vârstei, geografiei, intereselor etc..

Campanie online anti-migrație

Ambele reclame care au rulat pe Youtube sunt în limba engleză, dar, în timp ce una dintre ele anunță, prin intermediul unei voci, că “Ungaria protejează UE de migrația ilegală”, în cealaltă, subtitrări în limba engleză însoțesc imagini cu gardul de la granița dintre Ungaria și Serbia, parțial filmate cu camere de vedere pe timp de noapte, și muzică tensionată.

Digisport.ro

”Tatăl meu `a explodat`!” A spus totul după 7 ani: ”Eram minoră și e o infracțiune”. Cu ce se ocupă tânăra

Imaginile arată, printre altele, cum gardul de frontieră este demontat, iar autoritățile care îl protejează sunt atacate de cealaltă parte a gardului. Astfel, reclamele promovează în mod oficial măsurile anti-migranți ale guvernului ungar. În același timp, ele subliniază, de asemenea, pericolele migrației și violența migranților.

Aceste reclame au apărut, de asemenea, în țările în care aliații guvernului Orbán, care făceau și ei campanie cu sloganuri anti-migranți, concurau în alegerile parlamentare sau locale.

Aceste reclame au fost difuzate la sfârșitul verii-începutul toamnei anului 2023, când criza migrației în sudul Slovaciei era la apogeu, zeci de mii de persoane din Orientul Mijlociu reușind să ajungă în Slovacia și chiar în sudul Poloniei – în ciuda presupusei protecții stricte a frontierei maghiare. Ca răspuns, țările din regiune, de la Austria la Polonia, au introdus controale temporare la frontieră.

De altfel, în Slovacia adversarii lui Robert Fico au acuzat în mod direct intervenția Guvernului Orban și au susținut, după înfrângerea în alegeri, că această campanie de presă a avut o influență directă asupra rezultatului alegerilor. Fico este în prezent principalul aliat al lui Orban în Europa.

De altfel, mai multe publicații independente au scris recent că reclamele plătite de către Biroul premierului ungar au apărut în Polonia, Slovacia și Cehia, dar numărul de reclame nu a fost cunoscut până acum, deoarece Google – care deține YouTube – publică detalii doar la trei luni după ce se încheie o campanie publicitară.

De asemenea, nu s-a știut până acum că guvernul ungar a făcut reclamă și în Austria, Germania, Italia și Belgia, sau că reclamele au fost difuzate simultan în șapte țări europene.

Campanie publicitară desfășurată în șapte țări europene

Prima reclamă video plătită de către Cabinetului lui Orbán a fost difuzată între 28 septembrie și 11 octombrie 2023. Cel de-al doilea spot a rulat între 10 și 24 octombrie 2023 în cele șapte țări (dar numai al doilea dintre cele două videoclipuri a rulat în Belgia).

Google face distincție între două tipuri de publicitate: politică și apolitică. Prima se supune unor reguli de transparență mai stricte. De exemplu, compania americană dezvăluie, de asemenea, unele informații de bază privind tipurile de utilizatori pe care advertiserii îi vizează cu reclame politice și câți bani au cheltuit pentru acestea.

Cu toate acestea, guvernul ungar a difuzat aceste videoclipuri ca reclame apolitice, deoarece, din punct de vedere tehnic, acestea nu făceau publicitate unui partid politic din Ungaria sau în timpul campaniilor electorale interne. Transparența reclamelor apolitice este semnificativ mai limitată.

Acest lucru înseamnă, de asemenea, că baza de date privind transparența publicitară a Google dezvăluie doar ora de început și de sfârșit a difuzării anunțurilor și numărul aproximativ de ori în care au apărut anunțurile sponsorizate de statul maghiar.

„Google este remarcabil de îngăduitor în ceea ce privește clasificarea a ceea ce constituie publicitate politică. Conform experienței mele, aproximativ 80% din reclamele considerate apolitice de către Google sunt identificate și respinse ca fiind politice de către software-ul de verificare automată al Facebook.

Faptul de a fi clasificat ca anunț politic pe Google restricționează semnificativ opțiunile de targetare a publicului, dar anunțurile guvernului maghiar care rulează în țări străine, care nu se califică drept politice, au permis agenților de publicitate capacități de targetare mult mai largi”, a declarat, pentru publicația maghiară, un expert în publicitate online.

Ce audiență au avut reclamele Guvernului Orban

Numărul exact de ori în care au apărut anunțurile guvernului maghiar nu este disponibil publicului. Cunoaștem doar intervalul de vizualizări, de la minimul și maximul posibil de câte ori a fost văzut. În același timp, numărul de vizualizări ale videoclipurilor publicitare pe YouTube nu reflectă nici el numărul de ori în care videoclipurile au apărut utilizatorilor prin intermediul reclamelor.

Conform regulilor de publicitate ale Google/Youtube, o afișare publicitară a unui videoclip contează ca vizualizare completă – adică crește numărul de vizualizări sub un videoclip pe Youtube – doar dacă utilizatorul urmărește un videoclip de scurtă durată (adică un videoclip care are mai puțin de 30 de secunde) până la sfârșit sau un videoclip de durată mai mare (care are mai mult de 30 de secunde) timp de cel puțin 30 de secunde.

Dintre cele două videoclipuri ale guvernului ungar care au rulat în străinătate, primul – care a fost difuzat înainte de alegerile din Slovacia și nu are narațiune, ci doar subtitrări – are o durată de 37 de secunde și are 1,1 milioane de vizualizări pe Youtube, ceea ce înseamnă că a fost vizionat timp de cel puțin 30 de secunde de 1,1 milioane de ori.

Cel de-al doilea videoclip, care are 14 secunde și are narațiune, are doar 7600 de vizualizări, adică numărul de spectatori care l-au urmărit de la început până la sfârșit. De asemenea, nu este dezvăluit la câte persoane și din ce țări au ajuns cele două videoclipuri în cauză.

Cu toate acestea, există o măsurătoare mai critică decât volumul pur și simplu de reclame: “Cheia constă în frecvența reclamelor, sau de câte ori un individ este expus la aceeași reclamă”, a declarat expertul în campanii politice online.

„Criteriul de referință tradițional în cadrul industriei este de șapte – adică o reclamă trebuie să ajungă la o persoană de șapte ori pentru a fi eficientă. Cu alte cuvinte, un sfert de milion de persoane au un impact mai mare dacă văd o reclamă de patru ori decât dacă un milion de persoane o văd o singură dată. Agenții de publicitate profesioniști, cum ar fi guvernul ungar, urmăresc de obicei o frecvență a reclamelor între cinci și șapte ori”, a mai explicat acesta.

Influențarea alegerilor din Slovacia

Alegerile parlamentare au avut loc în Slovacia la 30 septembrie, moment în care guvernul Orbán a folosit alte mijloace – cum ar fi un interviu cu Robert Fico difuzat de mass-media publică maghiară chiar înainte de alegeri, când toate campaniile slovace trebuiau să fie tăcute – pentru a susține campania vechiului nou prim-ministru slovac, un aliat apropiat al lui Viktor Orbán.

Victoria lui Fico a fost deosebit de interesantă pentru partidul lui Orbán, deoarece aceștia contau pe ajutorul premierului slovac populist de stânga atât pentru a relansa cooperarea regională în cadrul Grupului de la Vișegrad, cât și pentru a bloca așa-numita procedură a articolului 7 împotriva Ungariei la Bruxelles. Robert Fico și aliații săi de extremă stânga și naționaliști, care au făcut campanie cu sloganuri pro-ruse și anti-ucrainene, la fel ca guvernul lui Orbán, au câștigat în cele din urmă alegerile.

Baza de date a Google arată că, la 28 septembrie, cu două zile înainte de alegerile din Slovacia și, prin urmare, în perioada de interdicție a campaniei electorale prevăzută de legislația slovacă, guvernul ungar a început să difuzeze reclame pe YouTube, prima dintre acestea fiind văzută de 900.000 până la 1 milion de ori. Al doilea, care a fost difuzat după alegeri, a fost văzut undeva între 700.000 și 800.000 de ori. Numărul combinat de impresii ale celor două reclame reprezintă aproximativ o treime din populația Slovaciei.

„Am fost surprins de acest număr. A fost într-adevăr o publicitate foarte intensă care a vizat Slovacia pe tema migrației. Nu văd alt motiv decât interesul guvernului maghiar de a contribui la ridicarea acestei probleme. Și, bineînțeles, ați văzut cum Smer [partidul actualului prim-ministru Robert Fico] a alimentat în mod constant frica împotriva migranților, așa că această [reclamă] se încadrează perfect în dezbatere”, a declarat fostul ministru slovac al apărării Jaroslav Nad, cu privire la anunțurile guvernului maghiar.

Imixtiuni și în alegerile din Polonia, Germania sau Italia

Polonia a ales un nou guvern la 15 octombrie. Un alt aliat al lui Orban, partidul populist de dreapta Lege și Justiție, aflat la putere din 2015, era favorit să câștige – dar o coaliție de partide de centru-dreapta, centrist și de stânga a câștigat alegerile, care au înregistrat o prezență record la vot.

În Polonia, între sfârșitul lunii septembrie și jumătatea lunii octombrie, reclamele guvernului ungar au făcut în total între un milion și jumătate și două milioane de impresii guvernamentale maghiare, un număr care echivalează cu 4 sau 5 la sută din populația poloneză.

În timp ce în Austria, Republica Cehă și Belgia nu au avut loc alegeri în momentul difuzării spoturilor, în Germania și Italia au avut loc alegeri locale. La 8 octombrie, atât dreapta, cât și extrema dreaptă au câștigat putere în landurile germane Bavaria și Hessen, datorită, în parte, faptului că migrația a fost o problemă majoră în campaniile germane. Cu toate acestea, nu se știe în ce provincii sau orașe s-au concentrat reclamele Biroului Cabinetului primului-ministru.

În Italia, la 22 octombrie au avut loc alegeri în regiunea autonomă din nordul Italiei, centrată pe Trento, care au fost câștigate de candidatul partidului de extremă dreapta Lega, condus de aliatul lui Orbán, Matteo Salvini. Nici aici nu există informații cu privire la zonele exacte din Italia vizate de reclamele maghiare.

Până în prezent, cel mai semnificativ caz cunoscut de implicare a guvernului maghiar într-un scrutin străin a fost în timpul alegerilor prezidențiale franceze din 2022. Atunci, banca ungară MKB Bank a finanțat campania candidatului prezidențial de extremă-dreapta Marine Le Pen cu 10,6 milioane de euro. După cum a dezvăluit Financial Times, solicitarea ca MKB să o sprijine pe politiciana franceză a venit din partea cercului intim al lui Viktor Orbán.