Comisia Europeană cere un registru pentru lobbyiștii străini. Scopul, apărarea alegerilor europene din 2024 de influența Rusiei

Comisia Europeană dorește să-i scoată la lumină pe lobby-iștii din UE care reprezintă interesele unor țări terțe, conform unei propuneri prezentate marți. Această măsură ar împiedica mașinațiunile președintelui rus Vladimir Putin împotriva democrațiilor din blocul comunitar , dar ONG-urile din domeniu spun că ea ar încuraja politicienii de tipul premierului ungar Viktor Orban care restrâng libertățile în numele luptei împotriva „ingerințelor străine”.

50.000 de lobby-iști lucrează la Bruxelles

Un astfel de registrul de transparență este o bază de date a organizațiilor care încearcă să influențeze procesele legislative și politice ale instituțiilor europene. Acesta evidențiază interesele apărate, de către cine și cu ce bugete. În acest fel, ar permite un control public și oferă cetățenilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a monitoriza activitățile de lobby.

Reprezentanții de interese care lucrează în numele guvernelor din afara Spațiului Economic European (UE plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia) vor trebui să se înregistreze în bazele de date naționale privind transparența, în temeiul unei noi directive, care reprezintă cel mai concret pilon al așa-numitului pachet pentru „apărarea democrației”.

Activitatea de lobby este una controversată. În timp ce unii o văd ca un element constitutiv al democrației, alții, dimpotrivă, văd în lobby un instrument opac de influență asupra decidenților politici. 50 000 de lobby-iști lucrează în prezent la Bruxelles. Această cifră ilustrează amploarea unui fenomen în procesul decizional din cadrul instituțiilor europene.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Cu toate acestea, în timp ce Comisia afirmă că această măsură ar împiedica mașinațiunile președintelui rus Vladimir Putin împotriva democrațiilor din UE, ONG-urile din domeniu spun că aceasta ar încuraja politicienii autoritari de tipul premierului ungar Viktor Orban.

Transparență și dincolo de ea

Transparența lobby-ului și măsura unui registru al transparenței acestor activități în fiecare țară membră UE a devenit un motiv de dispută acerbă între experții în transparență ai Comisiei și activiștii pentru democrație (care sunt de obicei aliații lor atunci când vine vorba de eradicarea corupției și a influențelor maligne), scrie Politico.

Transparency International EU, de exemplu, militează pentru un registru universal al lobbyiștilor. Planul Comisiei Europene de a obliga organizațiile cu finanțare străină să respecte un standard de divulgare mai ridicat decât ceilalți lobbyiști este „echivalentul unei legi privind agenții străini”, după modelul pe care Moscova l-a folosit pentru a discredita activiștii pentru drepturile omului, a declarat ONG-ul.

Grupurile societății civile au acuzat, de asemenea, Comisia că l-a inspirat pe Orban să-i urmeze exemplul, parlamentul ungar adoptând o lege care ar urma să instituie o nouă autoritate pentru a-i investiga pe cei suspectați că servesc interese străine.

Digisport.ro

Au mers la teatru, dar comportamentul lor a fost inacceptabil! Spectatorii au cerut să fie dați afară: ”Erau chiar lângă noi”

Pachetul de măsuri de protecție a democrației, programat inițial pentru a fi lansat în această vară, este o prioritate cheie preelectorală a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Anunțat în lunile de după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, proiectul a devenit mai urgent doar după ce acuzațiile de mită din scandalul  Qatargate au zguduit Parlamentul European.

„Democrația are nevoie de protecție”

„Europa se mândrește cu faptul că este o democrație deschisă. Dar ar fi naiv să credem că democrația nu are nevoie de protecție. În lumea de astăzi, este adevărat exact contrariul. Și nu ar trebui să-i permitem lui Putin sau oricărui alt autocrat să intervină în secret în procesul nostru democratic. Vom lupta împotriva amenințării interferenței străine cu o nouă lege care să impună transparență. Și, înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, vom consolida integritatea alegerilor, offline și online, în colaborare cu statele membre”, a declarat Vera Jourova, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru transparență, în timpul unei conferințe de presă care a avut loc marți la Strasbourg.

Un document al Comisiei a citat un sondaj Eurobarometru publicat săptămâna trecută, care a arătat că opt din zece respondenți au susținut ideea unui registru al intereselor străine. Măsura va fi probabil adoptată de deputații europeni, care au cerut mai multă transparență a intereselor din afara UE în urma scandalului Qatargate și au denunțat întârzierile din această vară în publicarea propunerii.

Ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, un factor-cheie în stabilirea agendei în timpul președinției Consiliului de anul viitor, și-a exprimat, de asemenea, entuziasmul față de această inițiativă luna trecută.

 „Actorii prietenoși” ar cădea în aceeași oală

Măsura unui registru al activității de lobby este motivată de combaterea influenței nefaste a Chinei, a Rusiei și a statelor din Golf. Cu toate acestea, grupurile societății civile spun că este posibil ca actori mai prietenoși să fie prinși în aceeași plasă. ONG-urile axate pe promovarea democrației, drepturile omului și integritatea politică primesc adesea finanțare din partea SUA și a Marii Britanii (sau din partea unor filantropii cu sediul în aceste țări, cum ar fi Open Society Foundation).

De asemenea, spun criticii, inițiativa va submina capacitatea UE de a critica legile discriminatorii din întreaga lume, așa cum a făcut la începutul acestui an, când Georgia a adoptat o lege privind influența străină. Planul va fi „profund dăunător pentru democrație și va eșua în intenția sa declarată de a expune interferențele străine secrete în elaborarea politicilor UE”, a declarat Alexandrina Najmowicz, secretar general al Forumului Civic European, o organizație care reunește ONG-uri și asociații.

Ea a susținut că măsura „va slăbi probabil” grupurile civice care încearcă să promoveze drepturile fundamentale și să lupte împotriva interferențelor dăunătoare, menționând că multe ONG-uri est-europene care lucrează în domeniul statului de drept primesc finanțare de la USAID. Marți, Jourova a respins în mod explicit sugestiile potrivit cărora planul ar fi echivalent cu o lege privind agenții străini – fie în stilul Rusiei, unde este folosită pentru a restricționa activitățile, fie ca în SUA, unde nerespectarea legii poate duce la urmărire penală.

„Cine i-a plătit, cât și pentru ce”

Influența străină „nu este problematică în sine”, a declarat Jourova. Propunerea este pur și simplu de a implementa transparența cu privire la „cine i-a plătit, cât și pentru ce”. Promisiunea lui Jourova că cerința de armonizare va fi o „linie roșie” în cadrul negocierilor interinstituționale nu i-a liniștit pe critici. Ken Godfrey, directorul executiv al Parteneriatului European pentru Democrație, a declarat că inițiativa Comisiei a dat Budapestei „undă verde politică” pentru o nouă ofensivă împotriva grupurilor susținute de străini.

Directiva privind registrul lobby-ului străin nu are practic nici o șansă de a fi pusă în aplicare înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Cu toate acestea, pachetul include, de asemenea, recomandări pentru țările membre cu privire la modul în care își pot proteja alegerile în ceea ce privește securitatea cibernetică, restricțiile privind publicitatea politică și aplicarea legii. O altă recomandare ar aborda modul de îmbunătățire a participării cetățenilor la elaborarea legislației, cu lecții inspirate de Conferința privind viitorul Europei și de alte inițiative de dialog cu cetățenii.

Care sunt cerințele de transparență

Înregistrarea într-un registru de transparență: entitățile care desfășoară activități de reprezentare a intereselor în numele unei țări terțe vor trebui să se înregistreze într-un registru de transparență. Statelor membre li se va cere să înființeze sau să adapteze registrele naționale existente în acest scop, a comunicat executivul european.

Accesul publicului: elementele cheie ale datelor privind astfel de activități de reprezentare a intereselor vor fi disponibile publicului, permițând transparența și responsabilitatea democratică.  Aceasta se referă, de exemplu, la sumele anuale primite, la țările terțe în cauză și la principalele obiective ale activităților.

Păstrarea evidențelor: entitățile care desfășoară activități de reprezentare a intereselor în numele unei țări terțe vor fi obligate să păstreze evidența informațiilor cheie sau a materialelor legate de activitatea de reprezentare a intereselor pe o perioadă de patru ani de la încheierea acestei activități.

Garanții împotriva abuzurilor

Propunerea include reguli și garanții proporționale pentru a evita utilizarea abuzivă a cerințelor de înregistrare pentru a limita drepturile fundamentale, cum ar fi libertățile de exprimare sau de asociere, sau pentru a restrânge în mod nejustificat spațiul civic, și anume: autoritățile independente de supraveghere vor fi împuternicite să solicite înregistrări limitate numai în cazuri justificate corespunzător și într-un mod proporțional;

Autoritățile trebuie să se asigure că nu apar consecințe negative din înregistrare, că există posibilitatea de a deroga de la publicitatea informațiilor în cazuri temeinic justificate. La fel, armonizarea completă în temeiul propunerii împiedică statele membre să mențină sau să introducă cerințe și practici suplimentare.