Confiscarea extinsă a averilor ilicite, un eșec al statului. Propunere de lege pentru identificarea banilor ascunși de infractori

Confiscarea extinsă poate fi dispusă în cazul persoanelor condamnate la cel puțin 4 ani de închisoare pentru bunurile care nu au fost folosite sau nu au fost obținute ca urmării săvârșirii unei infracțiuni, dar în cazul cărora proprietarul nu poate dovedi că au fost obținute licit. Procedura este în vigoare din anul 2012, însă valoarea anuală a bunurilor astfel confiscate este insignifiantă. Un nou proiect de lege vizează lărgirea aplicării acestei proceduri, inclusiv după condamnarea definitivă, precum și pentru cazurile în care infractorii și-au ascuns averile la rude sau prieteni.

Confiscarea extinsă, aproape neaplicată în România

Confiscarea bunurilor în urma unor condamnări penale este de două tipuri. Confiscarea specială este primul dintre ele și se referă la bunurile care au legătură directă cu fapta comisă: bunurile produse prin săvârșirea infracțiunii, cele utilizate la săvârșirea infracțiunii, cele utilizate pentru ascunderea faptei sau pentru a determina/ răsplăti o altă persoană pentru comiterea unei fapte ș.a.

Prin Legea nr. 63/2012 a fost instituită și confiscarea extinsă prin care, în baza unei condamnări definitive, sunt confiscate averile despre care există indicii serioasă că au fost dobândite în urma activității infracționale anterioare, dacă se constată că există o disproporție evidentă între averea deținută și veniturile obținute în mod legal de către persoana condamnată. De exemplu, în cazul unui traficant de droguri s-ar confisca nu doar banii despre care s-a dovedit la proces că i-a obținut în cazul unei tranzacții ilegale, ci și bunurile care nu pot fi justificate legal, dacă există indicii ale unei activități infracționale anterioare.

Însă aplicarea acestei proceduri s-a dovedit un eșec în România. Potrivit datelor anunțate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Imobilizate (ANABI), în perioada 2017-2021 bunurile care au fost obținute de statul român prin confiscare extinsă au avut valori anuale care au oscilat între 1.100.000 și 3.700.000 de lei. Pentru comparație, confiscarea specială a adus în același interval venituri între 106.000.000 și 797.000.000 lei, adică de peste 100 de ori mai mult pentru fiecare an din perioada de referință.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Situația este demonstrată și de destinația finală a banilor care au fost blocați și puși în administrarea ANABI. Potrivit raportului instituției pe 2022, ANABI a făcut virări de bani care au totalizată 77,9 milioane. Dintre aceștia, nu mai puțin de 60 de milioane de lei (77%) au fost restituiți proprietarilor, iar confiscați au fost doar 16 milioane (20,6%).

Ascunderea averii la rude nu va mai fi o soluție pentru infractori

Strategia 2021-2025 privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni a menționat și problemele care au făcut ca sumele din provenite din confiscarea extinsă să fie foarte mici: complexitatea probatoriului necesar obținerii unei decizii în instanță, relativa noutate a procedurii, resurse umane insuficiente și lipsa lor de specializare, transferul averilor pe numele unor terți.

Pentru remedierea parțială a acestor probleme, un grup de parlamentari USR, printre care și fostul ministru al justiției Stelian Ion, au depus la Senat un proiect de lege prin care este modificat substanțial cadrul legislativ pentru procedura confiscării extinse. În primul rând, decizia de confiscare extinsă ar putea fi luată și ulterior condamnării definitive a persoanei la pedeapsa cu închisoarea pentru o perioadă de maxim doi ani de la condamnare.

Însă principala modificare care ar putea crește considerabil bunurile confiscate de stat vizează cazurile în care infractorii își pun averile ilicite la adăpost prin transferul lor către rude sau alți terți. Prevederea din momentul de față din Codul Penal este vagă în aceste cazuri. „Se va ține seama și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terț unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deține controlul”, se spune în alineatul 2 al articolului 112^1.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

În propunerea de lege care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului este introdusă o condiție clară pentru ca procedura de confiscare extinsă să se aplice și persoanelor beneficiare ale transferului de avere: „Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării. Se prezumă că aceştia ştiau că scopul este evitarea confiscării atunci când bunul a fost primit cu titlu gratuit sau la un preţ mai mic de jumătate din valoarea de piaţă.”